Aici găsiți volumul 2 din cartea ,,Magie Dezlănțuită"
Aici va fi vorba mai mult despre Britney şi Emily
Dacă v-a plăcut volumul 1 vă place şi volumul 2
Acest volum va fi mult mai interesant
Sper că o să vă placă la fel de mult cât v-a plăcut volumul...
Doctorul mi-a pansat rana de la cap iar după m-am culcat. Mă trezesc şi văd aceeași umbră care distruge totul în jurul meu până ajunge la mine. Îmi lasă răni pe corp cu ajutorul magiei apoi încep să ţip. Mă trezesc transpirată continuând să ţip şi realizând că totul a foat un vis. e: Lasă-mă în pace. Te rog. Nu mai face asta. Te rog. t: Emily. E-n regulă. Respiră. A fost un vis. Totul e bine. e: Tată, tată.. t: Ce e? e: Mă urmărește. Ne vede chiar acum. Este chiar în spatele tău.
Leo's pov Mă întorc dar nu văd nimic. Mă întorc iar cu faţa la Emily. e: Nu e nimeni. E: Ba este. Îl văd. e: Emily, te voi lăsa singură. Dacă vrei ceva strigă. Ok? Să nu faci nimic rău. Te rog, gândește-te că toate astea sunt doar în imaginația ta. E: Bine.
Ies din camera de spital unde e Emily şi merg la Rachel. e: Rachel? Ești disponibilă? R: Da. Ce e? Emily a păţit ceva? Ah, ştiam că nu trebuia să te las pe tine cu ea. Nu poți fi măcar o singură dată în viață responsabil? e: Nu. Nu a pățit nimic. Dar este ceva în neregulă cu ea. R: Ce e? e: Vede umbre. Mi-a spus că e cineva în spatele meu, dar când m-am întors nu era nimic. R: Poate ar trebui să îi luăm un psiholog. O va ajuta. e: Da.
Emily's pov Am fost dusă într-o cameră micuță, complet albă care ave o mică masă şi două scaune. Pe unul dintre scaune era așezată o femeie. -Așază-te nu sta în picioare. e: Ăm, ok.. V: Eu sunt Virgina. e: Ești virgină? V: Ă n.., stai! Nu contează asta. e: Ok. De ce am fost adusă aici? V: Eu sunt un psiholog pentru vrăjitori. e: Ce? A, deci mă credeți nebună așa-i? V: Dragă, nu e chiar așa. e: Nu e chiar aşa? Nu e chiar aşa? Atunci cum e? Din câte ştiu eu, psihologii ajută persoane cu probleme psihice. Eu nu am probleme psihice. Am spus adevărul. Acea umbră mă urmărește. V: Scumpo, nu eşti nebună. e: Nu sunt. Dar voi credeți că sunt. V: Nu. Eu nu cred asta. e: Vreau să plec. V: Bine. Cum dorești.
Ies din cameră şi mă îndrept în camera de spital. Intru şi văd o tavă care avea pe ea un pahar cu apa si mâncare. Mă îndrept rapid spre masă, iau paharul şi îl arunc, urmând să se spargă. Apoi cad în genunchi şi încep să plâng. Doi băieți mă ajută să mă ridic apoi unul dintre ei mă duce în pat. e: Voi cine mai sunteți? C: Eu sunt Chris. T: Iar eu Thomas. e: Bine. Acum plecați. C: Pleacă tu. Rămân eu cu ea. e: Ă, nu. Vreau să ieşiţi amândoi. C: Îmi pare rău, prințesă. Dar eu trebuie să rămân cu dumneavoastră. e: Nu-mi spune aşa. Ieşi afară. C: Aş ieşi, dar nu pot. e: Bine. C: De ce vrei aşa mult să ies? Ţi-e frică? Doar nu te violez sau ceva. e: Ce? C: Nu îţi voi face nimic. Nu am de ce. Sunt aici doar ca să nu faci ceva greșit. e: Adică? La ce te referi când spui ,,Ceva greșit"? C: Adică să nu te sinucizi sau ceva de genul ăsta. e: Şi tu mă crezi nebună, nu? C: Nu. Nu te cred nebună. Poate că ei te cred puțin nebună dar eu nu te cred.
Îmi dau ochii peste cap apoi mă culc. Mă trezesc din cauza lui Chris care se joacă cu părul meu. C: Îmi pare rău. Te-am trezit? e: Nu, nu-i nimic. Dar este ceva cu patul. E prea mic. Deci nu ne poate ţine pe ambii. C: Da. Scuze.
Cineva bate la ușă. e: Poți deschide Chris? C: Dap.
Chris's pov Deschid uşa şi văd că sunt două fete. L: Tu cine eşti? e: Dar tu cine eşti? L: Am întrebat prima. T: Ăh, eu sunt Tara iar ea e Clara. O căutăm pe Emily. Este aici? C: Poate că este. Poate că nu este.. T: Este sau nu?! C: Este. Nu-i nevoie să te enervezi.
Emily's pov Pe uşă intră Tara şi Lara. L: Bună. Ce faci? e: Sunt destul de bine. Dat fiind că am chiar şi un scut sub formă de om care nu mă lasă nici să merg la baie. C: Hei. M-ai făcut cumva scut? T: Şi, te doare? e: Ce? T: Capul. Adică rana de la cap. e: A, nu. E ca un fel de zgârietură. Nu-i nimic grav. T: Ok. L: Eu nu voi spune nimic. e: De ce? L: Pentru că se holbează. T: Cine? L: El. e: Poţi să ieşi te rog? C: Eu? e: Da tu. C: Nu pot să ies. e: Ba eu cred că poţi. Ai două picioare. Uşa e acolo. Ai ochi pentru a vedea ușa. Ai şi mâini pentru a deschide ușa deci... C: Nu voi ieşi. e: De ce? C: Poate ţi se întâmplă ceva. e: Ce ar putea să mi se întâmple? C: Te-ar putea omorî. e: Cine? C: Ele. e: Sunt prietenele mele. C: Sau pot fi clonele prietenelor tale care vor să te omoare. e: Ești ridicol. C: Poate am dreptate. e: Ieşi. C: Nu voi ieşi. e: Vom avea o discuție de fete. C: Ihhhh, mă strigați când terminați.
e: Ok. A plecat. Acum.. Are vreuna vreo idee de ce se întâmplă cu mine? T: Da. L: Ești nebună. Ce? De ce vă uitaţi aşa la mine. e: Văd umbre. Dar asta nu înseamnă că sunt nebună. L: Ba cam da. T: Mai bine taci. L: Ok. Ok. e: Tara, ai spus că ştii ceva. Ce e? T: Umbra care te-a adus în situația asta poate fi universul magic. e: Eu îmi imaginam universul magic ca un univers magic nu ca o persoană. T: Nu contează asta. e: Dar, ce ar avea universul magic cu mine? Nu am făcut nimic rău. T: Nu? e: Nu. De ce te uiţi aşa la mine? T: Poţiunea magică. e: Ce-i cu ea? T: Emily, e interzis să faci ce ai făcut. e: Şi ce putem face? T: E un singur lucru de făcut. e: Care? T: Să îi dăm lui Albert o poţiune de inversare.
*Chris*
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
