Magie Dezlănțuită vol. II

Capitolul 14 (vol. 2)

T: Nu mai bine facem picnic?
L: Nu.
T: Şi de ce nu?
L: Voi nu puteţi veni dacă facem picnic.
T: Şi ce? Așa e mai ușor pentru toată lumea.
L: Veţi veni. Nu voi fi singură acolo. Nici măcar nu ştiu ce să fac.
T: Bine. Bine. Vom veni.
L: Ok. Eu plec acum.
e: Bine. Paa. Ştii drumul.
L: Dap..

e: Să-i spunem că am nevoie şi de un fir de păr de-al ei?
T: Mai bine nu. Asta ar cam strica toată distracția.
e: Da. Ai dreptate. O vom lua pe neașteptate.
T: Da. Tu o vei face. Nu?
e: De ce eu?
T: Tu ştii cum merge totul. În plus nu vreau să mă cert cu ea. Pare destul de dură.
e: Lara? Dură? Cred că-ţi bați joc de mine. Lara nu e dură. Abia poate să omoare o muscă. La propriu. O lovește de multe ori cu paleta până moare.
T: Dar are geacă de piele.
e: Aşa şi?
T: De obicei persoanele cu haine de piele sunt dure.
e: Dar Lara nu e.. Ştii ceva? Nu mă mai obosesc.
T: Ok.

Lara's pov
Următoarea zi mă trezesc şi aștept să se facă ora întâlnirii. Timpul trece foarte repede aşa că plec. Ajung la locul întâlnirii. Mă așez la masă împreună cu Mert, "iubitul meu"
Stăm vreo 10 minute fără ca vreunul dintre noi să spună ceva.
e: Ai de gând să taci toată întâlnirea?
M: Ă nu. Scuze. Doar că, nu prea am ce să spun.
e: Nu-i nimic. Mă doare burta.
M: Îţi e foame?
e: Probabil. Azi mi-a venit.
M: Ce ţi-a venit mai exact?
e: Ă chestii de fete. Ă, nu întreba în ce constă asta.
M: Nici nu aveam de gând. Voi fetele, sunteți ciudate.
e: Da. Să zicem.
A: Hei. Am ajuns. Am întârziat cumva?
e: Nu. Noi am venit mai devreme.
Ab: Bună. Eu sunt Abigail.
e: Mă bucur să te cunosc. Eu sunt Lara.
Ab: Şi eu mă bucur. Deci da. Asta e prima noastră întâlnire dublă.
e: A noastră e prima întâlnire.
Ab: Prima?
e: Da. Suntem de curând împreună şi nu am avut vreo întâlnire oficială.
Ab: Noi am avut multe întâlniri. Dar niciuna dublă.

Am mai vorbit puțin după care le-am văzut pe Emily şi Tara care s-au așezat la o masă care era destul de aproape de masa noastră.

Emily's pov
e: Cum să nu par evidentă?
T: Eşti deja prea evidentă. Du-te acolo, smulge-i un fir de păr şi varsă-i sucul lui Albert. Ce-i aşa greu?
e: Nimic. Mă duc. Şi nu-s deloc evidentă.
T: Ăăăh.

Merg la masa unde se află Lara, îi smulg un fir de păr apoi "din greșeală" vărs sucul lui Albert.
e: Îmi pare rău. O să-ţi aduc altul de... Piersici? Portocale? Sau, ce naiba era aici?
A: Ananas.
e: Ananas. Exact. Eram sigură de asta. Plec acum.
L: Eşti tot aici.
e: Adică acum.

Merg, iau un alt suc apoi torn o picătură din poţiunea magică şi arunc şi firul de păr al Larei apoi îi duc sucul lui Albert.
A: Mersi.
e: Cu plăcere.

Merg la baie iar Lara vine după mine. Se uită  puţin nervoasă la mine apoi îmi dă o palmă.
e: Asta pentru ce-a fost?
L: Pentru că mi-ai smuls firele păr.
e: A fost doar unul.
L: Ba nu. Au fost două.
e: Ei bine măcar te-am ajutat. Albert se va îndrăgosti de tine.
L: Ai dreptate. Mersi. Eu voi pleca.
e: Noi vom pleca acasă. Să nu ne cauți.

Mergem acasă unde mama ne aștepta.
m: Camera Tarei este gata.
T: Atât de repede?
m: Suntem vrăjitori. La ce te așteptai?
e: Bine. Vom merge s-o vedem.
Intrăm în viitoarea cameră a Tarei care arăta cam aşa:

T: E destul de drăguță. Dar cam simplă.
e: Aşa sunt toate camerele aici. Eu merg în camera mea.
T: Mă lași singură? Dacă iese cineva din dulap?
e: Doar nu ţi-e frică. Nu?
T: Ce? Mie? Frică? Evident că nu. Dar ești sigură că nu va ieși nimeni din dulap?
e: Da. Sunt sigură. Noapte bună.

Merg în camera mea. Se face ora 23:30 iar eu mă culc.
Mă trezesc din cauza unui zgomot făcut din cauza ușii. Mă trezesc şi văd că este ora 03:00. Mă ridic destul de amețită după somn şi văd o umbră neagră.
e: Cine eşti.

Nu spune nimic dar sparge oglinda din camera mea cu ajutorul magiei. După aceea mă lovește de perete.
Îmi deschid ochii încet şi îi văd pe părinții mei.
t: Emily, eşti bine? Ce ai făcut?

Îmi ridic capul şi văd camera mea care este pur şi simplu distrusă.
e: Eu, nu am făcut nimic.
m: Leo, trebuie să o ducem la spitalul vrăjitorilor. Acum.
L: Da.

Tata mă ia în brațe şi mă duce la spitalul vrăjitorilor. Mă pune pe pat apoi se așează lângă mine. 
t: Emily, spune-mi. Ce s-a întâmplat?
e: A fost, o umbră neagră.
t: Atât?
e: Da. Atât.
t: Bine. Doctorul o să vină să-ţi penseze rana de la cap. După trebuie să te odihnești.
e: Bine.

*Mert*

*Abigail*

__________________________

Sper că vă place capitolul de azi

Nu uitați să votați

P. S. Îmi puteți da idei şi îmi puteți spune ce părere aveți de personajele din carte şi dacă vreți să ştiţi numele real al personajelor din primul şi al doilea volum mă puteți întreba

Îmi pare rău pentru greșeli

Vă pup😚😘😊