3.Secrete

517 29 1
  • Dedicat lui Mariucea Pop
                                    

Trecuse deja o luna de cand incepuse liceul, si nimic nu se schimbase. La scoala orele treceau rapid, iar eu incercam sa ma fac nevazuta. Hainele surorii mele nu ma ajutau deloc, in ultima luna purtand cele mai extravangante tinute din garderoba lui Jane.

Acasa lucrurile se schimbasera insa putin.Saptamana mea libera trecuse ca un fulger, iar acum reincepeam antrenamentele care erau mai scurte datorita scolii.Pedeapsa expirase si ea si puteam vana orice animal. Imi recapatasem si masina, dar in ultima perioada o folosisem tot mai putin. In luna asta de plictiseala ma plimbam in fiecare seara, la apus, pe jos si observasem natura, oamenii, orasul in care locuiesc. Locuiam in statul Illions, in Lake Forest de cativa ani, dar pana acum nu prea am fost atrasa de oras.

Asta am hotarat sa fac si azi, sa ma plimb. Soarele pal cobora incet imprastiind umbre rosii vinetii pe cer. Era inca toamna, pe la jumatatea lui Octombrie mai exact. Frunzele aramii cadeau din copaci formand un covor moale.Ma plimbam incet, dar ceva mi-se parea diferit, acum. Ma simteam urmarita. Nu era nimeni cunoscut pentru ca i-as fi simtit prezenta sau macar parfumul, in cazul lui Josh, sau al lui Derek.

-Josh?! Mi-am incercat norocul stiind ca el face gluma cu urmaritorul destul de des.

 -Josh tu esti? Am repetat eu.

Dar nu era el, fiindca in spatele meu aparu Zack, probabil din cel mai inalt copac din apropiere.

-Buna! Na-m vrut sa te sperii, incerca el sa explice.

-Ce vrei? I-am taiat-o scurt.

Nu-l suportam deloc pe baiatul asta. Era ceva ciudat la el si ma enerva la culme faptul ca nu-mi putea de seama ce. O luna nici nu ne-am bagat in seama si acum apare din senin si ma saluta. Stiam ca nu e om, dar ceva imi spunea ca nu e nici vampir. Nu in totalitate.

-Vreau sa vorbim.De cand ai venit la scoala, nu vorbesti cu nimeni, stai numai cu sora ta si prietenii vostri, iar lumea a inceput sa-si puna intrebari. Imi spuse el putin uimit de felul in care l-am luat. Dar ce se astepta, sa-l invit la o cafea?

-O, deci tu te-ai gandit sa le oferi raspunsuri, nu?

-Nu le ofer lor nimic, insa mie mi-ar prinde bine niste raspunsuri.

-Imi pare rau pentru tine, dar azi chiar nu am chef sa fiu interogata.Insa am o singura intrebare.Cine esti? De fapt, ce esti?

Deja ma enerva la culme. Vroiam sa stiu ce e, de unde a aparut si ce vrea de la mine.

-Chiar nu ti-ai dat seama pana acum, Eveline?

De unde imi stia asta numele?

A, da, prima zi de scoala. Oricum avea memoria destul de buna.

Se apropia, incet de mine, iar semnul meu de mastere, semiluna de pe umarul drept, incepea sa ma usture, mai degraba sa-mi pulseze. Mama imi spuse ca m-am nascut cu ea, insa acum nu mai eram asa sigura.

-Nu! Am mintit eu. Si-ar fi bine sa-mi raspunzi.

-Si daca nu? Avem puterea egala, Eveline, si sunteme legati de ceva mai mult decat atat.

M-a apucat de mana si cu cealalta mana mi-a atins umarul drept. Ma ardea mai rau ca niciodata. Atunci am inteles. Era si el semi-vampir. Ma-m uitat in ochii lui. Avea ochii caprui, inchis si parul saten .

Mda, frumusetea specifica vampirilor.

-Chiar na-i nicio banuiala cu privire la ce sunt?

-Semi-vampir! Am soptit ramanand nemiscata.

-Exact! Ce fata desteapta!

Nemaisuportand durerea, provocata de semiluna l-am impins cat mai departe de mine. A zburat vreo 5 metri mai in spate, fiind probabil surprins de reactia mea. In cateva secunde insa aparu din nou in fata mea, ceva mai depaarte de data aceasta.

-Vad ca Janette, s-a apucat serios de antrenamentele tale, imi spuse zambind.

-De unde sti ca sunt antrenata?

-Stiu totul despre tine. Cine esti, ce esti, ce fai, tot. Stiu totul de cand te-ai nascut in Spania, Madrid, in vara anului 1987. Eva, ma dejamagesti. Chiar nu-ti aduci aminte de salvatorul tau?

-Ce?

-O, deci inca nu ai aflat? Intreba el inca zambind. Atunci te las. Cu siguranta data viitoare cand ne vom intalni vei sti mai multe.

Stiam ca m-am nascut pe 25 iuilie la Madrid, dar ce legatura avea el cu asta? Salvatorul meu?

"Va rog, daca ati citit sa lasati mai jos si cate un comentariu. Nu ma supar daca printre comentarii se afla si critici, insa mi-ar prinde foarte bine sa stiu parerea voastra. Multumesc anticipat!" 

Crystal-Forever young (În lucru)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum