~12~

3.3K 173 1
                                    

JIMIN

Livia m-a speriat rău de tot cu acel apel. Imi dat seama ca face o prostie asa ca am decis sa merg dupa ea.  Ies din local repede si încep sa intreb lumea daca au vazut-o, iar un om imi spune ca a vazut-o urcand într-un taxi cu numarul Cb-23079. Sun la firma acelui taxiu si imi da legatura cu taximetristul care a dus-o pe Livia.  Mi-a spus ca a lasat-o pe podul râului Han.  Imi iau masina si pornesc repede către acolo. 

Ajung pe pod si o vad cum e pe partea cealaltă a balustrazii.  Opresc maşina, ma dau jos repede si alerg catre ea speriat.

In timp ce ea voia sa se lase pe spate o prind de mâna . O trag imediat ce ii apuc mana si o trag langa mine.  Incepe a plouă.  Ea isi deschide ochii plini de lacrimi si ma strânge puternic de mâna.

Livia :Trebuia sa ma lasi,puneam sfârşit la tot!  Dupa cum m-am comportat cu tine, trebuia sa ma lasi... (spune plângând)

-Cum sa te las? Nu spune prostii.
Nu mai plânge. (Spun si o strang la piept mangaind-o pe cap si sărutându-i fruntea)

Livia:Imi era frică..dar nu am avut de ales.   Trebuia sa ma laşi!

-Shh...gata, linisteste-te!

Dupa ce se linişteşte o urc in maşina si  pornesc catre casă.  O iau in brate  si o urc in camera ei.  O aşez in pat, ii dau pantofii jos din picioare si o învelesc.  Ma uit la ea ,e atat de frumoasa,doarme ca un înger.  Un înger care voia sa-si taie aripile minunate. Ma asez lângă ea in şezut si ii dau parul care ii statea pe fata dupa ureche.  Dau sa ma ridic dar ea ma prinde de mana iar eu imi indrept toata atentia asupra ei.

Livia:Te rog rămâi! (Spune si i se prelinge o lacrimă pe obraz)

Ma asez in pat langa ea, si o pun sa-si lase capul pe pieptul meu si ii sterg lacrima ce i se prelingea incet pe obraz .

-Cum am putut sa ma indragostesc de tine, fata arţăgoasă? Cum ai facut in asa fel ca la prima vedere sa-mi atragi atenţia? De ce simt ca imi esti     predestinată?

Adorm cu gandurile astea in minte langa ea. 

_____________________

Ma trezesc uşor amețit . Ma ridic uşor si observ ca sunt in camera Liviei, dar pe ea nu o văd.  Dau sa ma ridic de pe pat si Livia apare imediat in camera cu o cană de  cafea in mâna. 
Imi intinde cafeaua si imi zambeste in colţul gurii.  Iau cafeaua din mana ei si o privesc.  Chiar este ea?  De cand se comporta astfel cu mine?  Ori a auzit ce am spus aseară,  ca daca da m-am facut de toată ruşinea. 

-Mersi!

Livia:Eu iti multumesc, nu stiu ce am avut aseară. 

-Apropo de aseară, cand te-am bagat in pat ai auzit ca am spus ceva?

Livia:Vag. 

-Ok, daca vrei sa plec spune-mi.

Livia:E in regulã! (Spune si imi zambeste din nou)

Posibil ca aceasta întâmplare sa o fi apropiat-o de mine.  Ma încânta asta, chiar daca se putea întâmpla ceva grav. 

-Daca tot ne-am apropiat, imi poti spune ce ai păţit aseară?  Nu cred ca ai facut asta doar de la o simplă ceartă cu o persoană pe care nu o suporti. 

Livia:Asta nu te mai priveşte. 

-De ce?  De ce nu-mi poti spune?  Nu vreau sa-ti cerşesc încrederea, dar acea fetiţă pe care o ți închisă in tine vrea sa se descarce cuiva iar tu nu o lasi. 

Se aşează pe pat ,dar in capătul celălalt  si se uita la mine lung. 

Livia:Nu sunt formată din două personalităţi, sunt una singură.

-Atunci lasă-mă sa te vad pe tine cu adevărat!  Lasa-ma sa o ascult pe acea fetiţa cat si pe tine! Nu cer mult.
 
Livia:Ba da ,ceri!  Sunt lucruri pe care chiar nu le pot spune.  Daca ti le-as spune sigur m-ai vedea pe mine o ciudată si viata mea un eşec. 

-Livia, viata nu e doar roz, mai e si alb si negru, ba chiar gri.  Am încercat pana acum sa-ti câştig încrederea dar tu nu m-ai lasat nici măcar să ma apropri de tine. (Spun si ma aproprii de ea)

Livia:Daca stau bine sa ma gandesc, viața mea nu a fost niciodată roz.  A început in gri si s-a transformat ușor in negru.  Si-a batut joc de fiinţa mea, de tot ce iubeam, de tot ce-mi era mai scump pe lume si tot ce ținea de mine. 
Am impresia ca daca voi spune tot ce am pe suflet voi da acel chin acelei persoane.  Nu vreau asta.. (Spune trista si dându-i o lacrimă)

-Sunt rău daca spun ca vreau acel chin? 

Livia:Esti doar bun si asta ma face sa-mi fie greu,dar iti voi spune pentru ca toti vor afla mai devreme sau mai târziu..

Hei!  Sper sa va placă melodia cat si capitolul.  Din punctul meu de vedere se potrivesc de minune amândouă. Astept pareri si steluțe. Noapte buna!  ❤

Sora cu fratii Park?            |editare|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum