Capitolul 7- Destine unite

65 7 0
                                    

Au trecut săptămâni bune de când nu am mai vorbit cu părinții mei. Noroc de Alexander care este mereu lânga mine, că altfel eram moartă. În camera mea s-au făcut schimbări mari. Pereții i-am făcut violeți. Pe ei aveau tot felul de desene. Acele desene îmi reprezentau viața mea. Mi-am pus un dulap plin cu haine şi pantofi. Nu am cheltuit nici un ban. Am folosit magia mea. Sunt cu Alexander.
A: În seara asta vrei să ieşim la o întâlnire?
K: Desigur. Prima noastră întâlnire nu a fost prea reuşită. Sper ca aceasta să fie reuşită.
A: Bine iubi. Mă duc să mă pregătesc. Vin la tine peste 30 de minute.
Nu îmi ia mult să mă schimb. Îmi iau din dulap un tricou alb plin cu steluțe albastre pe el, o pereche de blugi şi nişte adidaşi. M-am îmbrăcat cu ele. Părul l-am prins într-o coadă şi l-am împletit. De machiat nu m-am mai machiat. Am aşa o lene.... nu am ce face aşa că mai pierd timpul prin cameră.
Alexander pov:
Nici nu bănuieşte ce am pus la cale. Această întâlnire nu va fi una simplă. Mă îmbrac cu un tricou negru şi cu cu o pereche de blugi. Sunt gata. Mă duc în camera ei.
Katherine pov:
Eu chiar mă plictisesc, aşa că mă duc şi mă machiez. M-am dat cu rimel şi cu un ruj roz mai deschis. Chiar nu mai aveam chef să mă mai dau cu altceva. Mă duc în camera mea. Acolo mă aşteaptă Alexander.
A: Mergem?
K: Cum să nu?
Îl iau de mână şi plecăm. Aproape de locație, ca data trecută, îmi spune să închid ochii. Îi închid. Mă ia în brațe. După ceva timp îmi spune să dechid ochii. Suntem pe o pajişte de unde se vede perfect apusul. El avea o chitară pe iarbă.
K: Este o privelnişte frumoasă
A: Mă gândeam eu că îți va place.
Ne punem pe iarbă. Ia chitara şi începe să cânte. Este un cântec foarte frumos. Se lasă noaptea şi apar luna şi stelele. Cântecul se termină. Eu sunt atentă la stele.
A: Hei! Uită-te puțin la mine.
K: S-a întâmplat ceva?
A: Se întâmplă.
Nu prea am înțeles ce vrea să spună cu asta. Se pune în genunchi.
K: De ce te pui în genunchi?
El tace. Scoate din buzunar o cutiuță. O deschide. În ea este un inel cu o piatră roşie. Sunt copleşită de emoții.
A: Vreau să-ți spun ceva. Prima oară când te-am văzut mi-ai furat inima. Eşti cel mai de preț lucru din viața mea. De când ai apărut viața mea este mai veselă. Şi vreau ca tu să fii a mea pentru totdeauna. Şi întrebarea mea este: "Vrei să fii soția mea?"
Şimțeam cum o i-au razna. Şi puterile mele îmi scăpau de sub control. Pluteam în aer, părul mi s-a desfăcut..şi îmi aduc aminte de ce au spus părinții mei. Trebuie să îmi controlez emoțiile. Am început să meditez. Uşor magia mă lasă jos şi revin la întrebare, după care răspund: "Da". Mi-a pus inelul pe deget şi m-a luat fericit în brațe. Chiar nu mă aşteptam la asta.
K: Şi când facem nunta?
A: Săptămâna viitoare. Ce zici?
K: E bine.
Toată săptămâna am făcut pregătirile de nuntă. A venit şi Melanie. Este o fată cu păr negru intens şi ochii roşii. Seamănă perfect cu Alexander. Este o fire veselă. Eu cu Melanie am ales o rochie de mireasă. Am cumpărat una şi după am modificat-o cu magia mea. Arăt splendid în ea. Vine şi ziua nunții. Sunt super emoționată. La nunta mea am invitat-o şi pe Jenn. Jenn aici şi-a găsit şi ea jumătatea. Bineînțeles că a fost transformată în vampir. Sunt aşa de fericită pentru ea. Am făcut-o domnişoară de onoare. Chiar îmi era dor de ea. În fața altarului mă aşteaptă Alexander. Mă îndrept spre altar. Trece ceva timp, ne spunem jurămintele şi se termină. Am dat după o petrecere mare...a ținut până dimineața. Când se termină Alexander mă duce în camera mea.
A: Eei bine doamnă Blake eu mă voi duce în camera mea să dorm.
K: Rămâi aici. Poți dormi cu mine, domnule Blake. Doar suntem căsătoriți.
Ne-am pus în pat şi amândoi am adormit în brațele unui altuia. Ne-am trezit seara. Eu chiar mă plictiseam şi am început să mă joc în părul lui. S-a trezit şi m-a sărutat pe frunte.
K: Mai ştii când ai spus că mă pot întoarce pe muntele vrăjitorilor ca să îmi iau tronul?
A: Daa..
K: Cred că m-am răzgândit în privința asta. Voi merge cu " regele" meu. Numai o problemă este. Mai este la tron regele ăla care mi-a omorât părinții?
A: Da.
K: Păi asta înseamnă că ne va omorî.
A: Nu uita. Tu aparții şi de neamul vampirilor. Asta nu este o lege încălcată.
K: Vreau ca astăzi să mergem pe muntele vrăjitorilor.
A: Astăzi?
K: Da. Vrăjitorii sunt dezorientați fără un conducător. Asta mi-au spus părinții mei. Şi bineîțeles te iau şi pe tine. Doar suntem căsătoriți, corect?
A: Da.
Până la urmă ne-am pregătit să mergem pe muntele vrăjitorilor. În timp ce ne îndreptăm înspre muntele vrăjitorilor în fața noastră au apărut...VA URMA

Misterul viețiiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum