He's on my mind

capitolul 6

    Probabil daca n-ar fi fost încăpățânarea mea el ar fi fost mort, deci nu imi pare rau. Dupa ce Elenour a plecat n-am putut sa nu ma gandesc la cum se mutila. A mai facut asta, demult, si gandul ca o face iar imi intoarce stomacul pe dos. M-am ridicat din pat alergand pana la masina cu care am gonit pana la casa lui. Stiam drumul ca pe Tatal Nostru, deci in nici 10 minute alergam spre usa lui. Spre norocul meu era deschisa. Am alergat pana la el in camera apoi pana in una dintre bai unde l-am vazut.
    Aproape inconstient, cu mainile sfartecate si un flacon de pastile goale. In cel mai bun caz l-am luat de acolo si am sunat la 911. Nu prea mai tin minte, eram in soc. Mi-am dat tricoul jos si l-am rupt, bandajandu-i cumva mainile. Probabil avea bandajez sterile prin casa, dar in acel moment creierul meu nu mai functiona nici pe jumate. Am stat si am plans mangaindu-l pe cap pana a sosit ambulanta.
    Abia cand am fost ridicat de pe el mi-am dat seama ca aveam blugii imbibati in sangele lui, dar putin imi pasa. Am fost urcat cu el in ambulanta. Doctorii imi puneau fel de fel de intrebari. Eventual am raspuns, nu imi mai amintesc, iar.
    La spital am fost dus intr-un cabinet si intrebat ce s-a intamplat. Le-am bajbait ceva si mi s-a dat un calmat. O asistenta a venit fugind la mine si intrebandu-ma ce grupa sanguina am si daca vreau sa donez. In socul in care eram mi-a luat ceva pana sa-mi amintesc ca eram donator universal. Dupa ce i-am donat sange am asteptat. Norocul lui a fost ca nu se taiase pe lung si doctorii au putut sa il coasa. I-au facut ceva spalari intestinale si acum doarme intr-un salon.
    Am intrat tiptil si m-am pus pe un scaun asteptand. Familia lui venea si pleca, insa eu am ramas. Cand programul de vizita se încheiase un doctor aproape ma scoase in suturi de acolo. Pana la urma m-a lasat sa stau, si uite-ma aici, la 3 dimineata mangaindu-i crestetul.
  -Harry.. . Vocea ii era atat de ragusita ca abia i-am recunoscut-o.
  -Shh Louis, sunt aici, i-am spotit sarutandu-i fruntea. Chiar daca inca eram nervos pe el, chiar daca ma ranise, nu puteam sa il las asa. Poate sunt proat, dar il iubesc prea mult.