He's on my mind

capitolul 9

        M-am pacalit singur, crezând că toata sarada asta va dura. Nu ne-a luat mai mult de jumătate de ora sa ne certam, totul sondandu-se cu oglinda mea sparta si alte sute de lacrimi irosite.
        Cineva mi-a spus odata ca oamenii au un număr limitat de lacrimi. Eu chiar mă întreb ale mele cand or sa se termine? Poate ca atunci o sa pot iesi afara fara o pereche de ochelari la mine, ascunzandu-mi ochii rosii de camerale de filmat. Ma ridic lenes din pat, apucandu-mă sa strang cioburile de pe jos. Am de gand sa vand casa asta si sa ma mut departe de toata agitatia Los Angeles-ului. Poate in Denver, am auzit ca e frumos acolo.
        Vreu sa renunț la Hollywood pentru o vreme, sa ma retrag doar eu cu mine. Poate o sa fac si niste meditatii, un prieten mi-a spus că ajuta. Vreu doar sa scap de tot, de toate gândurile astea ce ma mananca pe dinăuntru. Vreua sa scap de mama, de Gemma, de impresari si de rolurile lor tampite. Dar cel mai important vreau sa scap de Louis.
        Ma las in fund pe covor invartind un ciob in mana. As putea atat de usor sa dispar, dar totusi nu o fac. Poate pentru ca mi-e frică de moarte, sau poate pentru ca inca mai am ceva de făcut aici. Arunc ciobul in cosul de gunoi si ma ridic, oftand lung. Imi scot geamantanul punandu mi cateva haine apoi iau o foaie scriind pe ea.

        Draga mama, cred ca te asteptai la asta. Am sa plec o vreme. Nu-ti spun unde. Sa fiu sincer nici eu nu stiu. Iti las tie in grija tot ce am. Vinde casa, cumpara-ti tie alta. Nu stiu cand ma întorc. Cu dragoste fiul tau, Harry!