capitolul 5

80 12 1
                                    

    Cand m-am trezit era cu mult trecut de noua seara. Corpul imi era inghetat iar pieptul ma ardea de fiecare data cand respiram. M-am ridicat in fund cautandu-l cu privirea prin camera. Oare am visat? Durerea din piept imi spunea ca nu, dar lipsa lui ma facea sa cred ca da. L-am strigat. O data, de doua ori, dar nu a raspuns. In schimb in usa isi facu aparitia mama, ce se uita trista la mine.
  -Nu e aici, a spus simplu apoi a venit langa mine luandu-ma in brate. Mi-am pus capul pe umarul ei si am plans. Probabil o ora, poate doua.
    Cand insfarsit m-am ridicat am cazut la loc in pat. Majordomul meu a venit in fuga ajutandu-ma sa ma ridic. M-a dus la bucatarie unde cu forta am mancat. Nu stiu sigur ce era, nu i-am prea simtit gustul. Am incercat sa ma ridic iarasi, dar am cazut pe gresie, inert ca o leguma. Mama m-a dus pana la canapea unde am stat cateva ore bune cred (am cam pierdut noțiunea timpului) uitandu-ma la emisiuni proaste.
    Peste putin timp au venit Liam si Niall. Am stat toti trei tacuti ceva timp pana Niall a spart gheata.
  -Louis e iar beat, a soptit jucandu-se cu doza de bere din mana. Am tresarit cand i-am auzit numele.
  -Da, a dat-o afara din casa pe Elenor, a completat Liam oftand.
  -De ce? am vorbit pentru prima data pe ziua de azi, vocea mea fiind ragusita.
  -Ii e dor de tine.
  -Joaca teatru, am spus simplu luand o gura din doza de bere. Mi-a spus ca nu ma lasa, dar il vezi tu pe aici?
  -Ii e frica Harry! se rasti Liam.
  -Frica, de ce i-ar fi frica?
  -Ii e frica sa te iubeasca! a spus Niall uitandu-se la mine. Ii puteam citi mila din ochi. N-am nevoie de mila nimănui.
  -Aici gresesti dragul meu Niall. spun lasand doza pe masa. Lui nu ii e frica sa ma iubeasca, ii e frica sa nu isi piarda fanii.
    Si cu cele spus m-am ridicat mergand clatinat pana sus. M-am trantit in pat uitandu-ma la tavan. Am stat asa pana s-au ivit zorii zilei. M-am ridicat facand un dus apoi m-am imbracat si am plecat.
    Am luat micul dejun la restaurantul meu normal, chelneritele zambindu-mi strengar. Apoi am mers pe malul marii, privind apa ce se lovea se dig. M-am asezat in fund. Am stat probabil o ora. O mana mi-a atins umarul si am tresarit. I-am simtit parfumul facandu-mi pielea de gaina. S-a asezat langa mine fara sa spuna nimic.
  -Hi, i-am spus intr-un final.
  -Oops, a replicat zambind timid.
    Ai fi crezut ca probabil ne-am sarutat sau ceva, insa nu. M-am ridicat fara sa mai spun ceva si am plecat. Ii sunt recunoscător ca n-a venit dupa mine, ar fi inrautatit lucrurile. Ajuns acasa am fost asaltat de mama, ce m-a interogat.
  -Am 24 de ani, imi pot purta singur de grija! m-am rastit urcand scarile.
    Pe pat avea scenariu de la urmatorul film. L-am aruncat pe birou si m-am trantit in pat. In usa a aparut Elenor, aproape inecandu-ma cand am vazut-o.
  -Pot? a intrebat eu incuviintand. S-a asezat pe scaunul de la birou oftand. Lui Louis ii e dor de tine.
  -Aha, m-am asezat mai bine pe pat.
  -El bea iar. Azi l-am gasit in baie cu mainile pline de taieturi.
  -N-am observat nimic cand l-am vazut, spun simplu.
  -Nu vreau sa il vad cum se distruge. Iarta-l Harry. am ras la cuvintele ei.
  -Sa-l iert? Si de ce as face asta?
  -Pentru ca te iubeste si al randul tau il iubesti.
  -Nu conteaza. A ales faima, sa ramana cu ea, ma rastesc. Acum te rog sa pleci. S-a ridicat si a plecat, lasandu-ma singur în suferinta mea.

He's on my mindUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum