Capitolul 2

161 10 3
                                    

"Trebuie să schimb uşa, dar nu acum pentru că nu mai am timp." spune aceasta şi intră în maşină.

"Haide...Haide...Haide...Ştiu că o să porneşti..." spune Meggie în gând  în timp ce încearcă să pornească maşina.După câteva minute reuşeşte şi începe să conducă.

***

"Sper că aici este locul...Nu am citit prea bine pe invitaţie...Poate ajung la altă nuntă...Atât îmi mai trebuie" zice Meggie în gând căutând un loc de parcare.

—În sfârşit!...Spune fără să vrea cu voce tare.Parchează maşina şi merge spre intrarea restaurantului.

"Acum e acum..." zice aceasta în gând intrând în restaurant cu puţină frică.

Imediat cum intră muzica îşi face simţită prezenţa.Merge câţiva paşi şi caută ceva cu privirea.Mai bine zis caută pe cineva cu păr puţin deranjat şi brunet, cu ochi căprui.

Ringul de dans este cam strâmt şi o mulţime de oameni cu feţe puţin familiare lui Meggie dansau.

Meggie mai caută încă două feţe familiare care trebuie să fie în centrul atenţiei al acestei nunţi...Nu prea are noroc să îi găsească.

"Probabil sunt pe ringul de dans...Sunt aşa mulţi oameni...Trebuie să merg mai aproape..." zice Meggie în gând începând să meargă încet spre ringul de dans.Aceasta se strecoară printre oameni.Deodată îşi dă într-un chelner şi este împinsă de lume în mijlocul ringului de dans.Aceasta este prinsă de cineva deoarece era să cadă...Tipic Meggie.

—Mulţumesc!Dacă nu erai tu mă cam făceam de râs pe aici...Spune Meggie uitându-se la podea, nu la persoana care a prins-o.

—Cunosc vocea asta!...Spune persoana, iar Meggie se întoarce cu capul la băiatul care a prins-o.Se uită cu o oarecare mirare la el.

După câteva minute de holbat Meggie spune:
—Ei bine!Eu cunosc părul ăla brunet, puţin ciufulit...Ochii ăia căprui...Max...
Meggie se pune mai bine pe picioarele ei, deoarece acum câteva secunde era ţinută în braţele lui Max.

—Ce mare ai crescut!...Spune Max cu un oarecare zâmbet tâmp pe față.

—Da foarte mult...Spune Meggie dându-şi ochii peste cap.

—Nu mai bine mergem la o masă să vorbim...Spune Meggie uitându-se împrejur văzând situaţia in care se află.

—Nu..Acum când a început o melodie.Dacă eşti aici înseamnă că vrei să dansezi..Eu mă ofer să fiu parteneru tău şi nu accept refuzuri.
Spune Max trăgând-o pe Meggie mai aproape de acesta, punând mâinile lui pe talia ei.

Melodia este una lentă şi cei doi dansează pe ritmul acesteia.După câteva minute Meggie se apropie puţin mai mult de Max.Îşi pune mâinile şi capul pe pieptul lui.Max reacţionează puţin mai întârzâiat.

...

—Ce faci?...Întrebă Max puţin speriat de ce se întâmplă.

—Ai spus să dansăm...Ei bine, ăsta e tot dans adică noi încă ne mişcăm pe ritm...Melodia asta mă face să adorm...Spune Meggie somnoroasă şi îşi închide încet ochii.

***

Meggie şi Max se află la o masă.După acel dans au decis să stea la o masă şi să clarifice nişte lucruri, dar...
—Hai să furăm mireasa!...Spune Meggie zâmbind spre Max.

—Vrei să zici că o furăm pe Jessie?Mă mir că nimeni nu a furat-o până acum...Spune Max cu plictiseală în glas.

—Va fi distractiv!Hai să ne punem şi măşti!...Spune Meggie cu entuziasm având două măşti în mână venite de nicăieri.

—De unde ai...?Ştii ce?Nu mai contează...Ai plănuit asta...Haide ne vom distra...Spune Max ridicându-se şi o ia de mână pe Meggie.

***

—Încă nu e timpul să mă furaţi...Trebuia să mă furaţi mai târziu!...Spune Jessie puţin supărată fiind trasă de Max, iar Meggie merge în dreptul ei.

—Dar dacă suntem hoţi adevăraţi?...Întreabă Meggie pe o voce mai groasă.

—Nu sunteţi...Spune Jessie sigură pe ea.

—Şi dacă...Stai...Spune Max uitând să îşi schimbe vocea.

—Bună încercare, Max...Cine e complicele ăsta mic de statură?...Întreabă Jessie uitându-se la Meggie.

—Ai stricat totul.Mergea perfect planul...Spune Meggie pe o voce groasă şi îi dă o palmă peste cap lui Max.

—Nu e vina mea că am uitat că vocea îmi este recunoscută...Spune Max în timp ce o bagă pe Jessie în maşina lui Meggie.

—Nu mai contează...Zice Meggie.

—Eu mă duc la Alex.Ai grijă cum conduci...Spune Max dându-şi masca jos, iar Meggie dă afirmativ din cap.

Aceasta întră în maşină şi se întoarce cu capul spre Jessie.Jessie o analizează, dar nu zice nimic.

—Surpriză!...Spune Meggie entuziasmată şi işi dă masca jos.Nici bine nu a terminat de zis cuvântul că e îmbrăţişată de Jessie.

—Ştiam că o să vi!Nu îmi vine să cred că eşti in faţa mea.Ştiam eu!...Spune Jessie foarte fericită dându-i drumul din îmbrăţişare.

—Ştiu, ştiu avem multe de discutat...Spune Meggie începând să conducă.

— — —

—Unde e Jessie?Am pierdut-o...Poate a fugit cu altu...Spune Alex puţin speriat.

—Calm...Am furat-o...Se vor întoarce in maxim o oră...Spune Max apărând de nicăieri.

—A doar asta era?...Tocmai ai zis o oră?...Spune Alex speriat.

—Are ceva de discutat cu cineva şi au cam multe...Spune Max calm.

—E cu ea?Şti că nu o suportă...Zice Alex confuz, iar Max dă negativ din cap.

—Nu e cu ea...E cu Meggie...Spune Max făcând pauze între propozitii.

—Stai...Meggie e aici?De când?...Zice Alex mai vesel.

—Păi acum o oră ajuns...Am dansat cu ea şi a vrut să o fure pe Jessie ca să vorbească...Zice Max gânditor.

—Bine atunci, dar mai am o întrebare...spune Alex, iar Max se uită confuz la el...Ţie îţi mai place de Meggie?...Continuă Alex propozitia.

Max nu zice nimic.Doar stă şi se uită la prietenul său.
"Oare îmi mai place de Meggie?...Adică m-a lăsat şi a plecat...Dar o mai plac?" işi zice Max in gând.

—Eu...Spune Max.

— — —

Meggie şi Jessie se află la o masă...Ambele şi-au comandat un suc şi au început să vorbească.

—Cum a fost acolo?Ţi-a plăcut?Cineva ţi-a făcut rău?...Întreabă Jessie foarte curioasă şi entuziasmată.

—Mai uşor cu întrebările...spune Meggie amuzată...A fost bine am dat de o multime de oameni drăguţi şi nimeni nu mi-a făcut rău...
Oricum mi-a fost dor de voi trei....Continuă Meggie răspunzând la întrebări.

—Ţi-ai făcut vreun iubit?...Întreabă Jessie foarte curioasă fiind atentă la Meggie.

—Nu...Mi-am dat mai mult interesul la facultate...Răspunde Meggie.

—Încă îl mai placi Max, nu?
...Întreabă Jessie zâmbind.

"Oare îl mai plac?...L-am lăsat aici şi am plecat la facultate...Nu am mai vorbit în anii ăştia..."

—Ei bine...Eu...Spune Meggie.

Sentimente Regăsite Volumul 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum