The Wings Of The Dream /Jeon Jungkook

Capitolul 11

Jk- Deci, eu fiind ceea ce sunt, e complicat să pot vorbi cu cineva, în special fete, atunci când am fost cu tine la parcul de distracții, chiar dacă am fost mascat tot cineva m-a recunoscut şi mi-a făcut poze.

Sara - Dar nu le-am văzut pe nicăieri pe internet...

Jk - Fiindcă nu au reuşit să fie postate, cel care a făcut pozele s-a dus la companie şi le-a arătat menegerului meu, iar menegerul mi-a luat din salariu o sumă destul de generoasă şi ia oferit-o pentru tăcere.

Sara - Oh, înțeleg... Cred că pentru binele şi faima ta ar trebui să nu ne mai vedem, să uităm unul de celălat, adică cel puțin tu * încer să schițez un zâmbet, chiar dacă nu îmi este a zâmbi în acest moment ci mai degrabă a plânge.

Jk - O nu, Sara nu spune asta, bine înțeles că vom continua să ne vedem, nu ştiu dar mă simnt bine când eşti în preajma mea *zâmbeşte la final

Înghit în sec la cuvintele tocmai spuse de jungkook şi pentru câteva secunde rămân fără glas, până mă salvează jungkook care mă întreabă:

Jk - Desigur dacă eşti de acord să ne mai vedem, aş vrea să-mi povesteşti mai multe despre tine, să te cunosc mai bine...

Sara - Jungkook, nu aş vrea să ai probleme din cauza mea, chiar nu-mi doresc asta...

Jk - Stai liniştită, nu ştii câte tâmpenii am facut, nu doar eu ci şi restul membrilor, totul a fost bine în final, cu puțin bani le dai la nas paparaților, iar la final suntem nişte idoli îngeri...

Ok, ok sunt şocată de ceea ce tocmai am auzit...

Sara - Eu chiar credeam că sunteți îngeri, mă rog mai aveam şi eu gânduri cum că ați fi mai diferiți de cum sunteți la tv dar nu vreau să-mi imaginezi ceva mai grav...

Jungkook începe să râdă şi-mi spune:

Jk - Sara, nu este mereu adevărat ce se arată pe internet sau tv, aici se arată doar frumosul şi lucruri bune, lucrurile rele pe care de fapt tot ar trebui arătate ele nu se arată, sunt ascunse de ochii tuturor, aşa e în lumea kpop...

Sara - Dar cum sunteți de fapt? Adică, cum eşti tu de fapt? * îmi încrunt privirea spre el, aşteptând un răspuns

Jk - Chiar vreai să ştii? *face un zâmbet imens

Sara - Ămm da, nu te-aş mai fi întrebat

Jk - Vroiam să fiu sigur  *şi porneşte maşina

Ok, nu am ideie unde se îndreaptă, dar curiozitate îmi este uriaşa să aflu cum sunt ei de fapt în special jungkook.

Jungkook măreşte din ce în ce mai tare viteza maşinii, uitânduse uneori la mine.

Peste câteva minute ajungem la o clădire care se află într-o pustietate, clădirea arată de stul de ok, nu arată de parcă ar fi părăsită.

Jk - Am ajuns

Sara - Văd şi eu că am ajuns, dar unde?

Jungkook coboară din maşină, fapt ce mă face şi pe mine să cobor. Ne îndreptăm spre clădire.

Sara - Mai este cineva pe aici?

Jungkook deschide uşa clădirii, rămân şocată de ce văd, o mare de oameni.

Jk - Îți prezint locul unde aproape jumate din timpul nostru liber îl petrecem aici.

Sara - Dar ce e cu locul acesta? Ce faceți aici?