Orgoliul nu aduce nimic
Cameron POV
După seara precedentă așteptam la ușa unei persoane la care nu credeam că am să ajung.
-Cameron? Ce te aduce aici?
-Bună ziua doamnă Davis. Adam e acasă?
-A avut meci de dimineață,dar deja cred că ar trebui să apară. Hai în casă.
Sarah Davis a fost din totdeauna o femeie primitoare și care te făcea să te îndrăgostești de bunul ei simț. Tatăl lui Adam nu a mai apucat să-și vadă fiul,a murit când Sarah era gravidă în luna a treia. Sunt mai mare ca Adam cu aproape un an. Eram prieteni de mici,mama lui m-a crescut puțin până când am fost dat la orfelinat. Iar de acolo la 15 ani m-a scos Willer.
-Mamă,am ajuns-Tu ce dracu vrei?spune Adam și-și aruncă ehipamentul.
-Bună,scumpule. Parcă vorbisem despre limbaj.zice mama lui și-l sărută pe obraz.
-Adam,trebuie să vorbim.zic iar el se uită urât la mine.
-Nu am ce să discut cu tine. Ți-am zis o dată.
-Adam,poate ar fi cazul să-l asculți pe Cameron. Doar ați fost prieteni buni de mici,moartea acelei fete,Grace,nu trebuia să vă despartă. Nu e vina voastră că cineva a lovit-o pe trecere.
Mă uitam la Adam șocat. Faptul că Grace a fost lovită pe trecere de un maniac a fost scuza pe care am dat-o celor de la liceu și mamei lui Adam. Nu puteam să-i spunem despre curse. Femeia asta e singură,iar Adam are 19 ani. Ar fi cazul ca ea să afle despre asta. Adam îmi face semn să-l urmez și mergem în camera lui. El se așează pe pat,iar eu mă rezem de o comodă.
-Încă mai asculți Green Day?spun văzându-i posterele.
-Da. De ce ai venit Cameron?
-Adam,nu i-ai spus nimic lui Sarah despre SFD?
-Nu. Doar nu voiai să o pun în pericol. Oricum,a fost devastată de moartea tatei,de moartea lui Grace,ce,voiai să-i spun "Mama eu fac parte dintr-o grupare de traficanți de droguri,Grace știa asta,cam de asta e moartă"?
-Păi faza e că tu măcar aveai de la cine să primești un sfat. Viața mea a fost mereu controlată.
Părinții mei au murit când aveam 1 an. Am doar poze de atunci,nu-mi amintesc nimic cu ei. Nici măcar cauza morții nu o cunosc. Să stai într-un orfelinat 10 ani nenorociți te duce la nebuni,dar te face să fii și lipsit de sentimente. Am luat la bătaie în orfelinat,Adam a stat cu mama lui mereu.
-Îmi pare rău Cam...
-Nu mi-ai mai zis "Cam" de mult timp,de fapt nici nu ai mai stat așa calm de mult.
-Totuși,16 ani am fost prieteni. Cred că...cred că amândoi ar trebui să...
-Să trecem peste Grace...
-Exact...Nu ai idee cât de rău îmi pare că a murit,dar mai mult:cât de mult îmi lipsesc amintirile noastre.
-Deci vrei să spui...
-Da Cam. Îmi pare rău. Vreau să o luăm de la capăt. Să fim cei mai buni prieteni. Nu-mi pasă de LAD și SFD. Nici înainte nu mi-a păsat. Accepți?
-Mi-ai lipsit roșcatule.spun și el zâmbește,eu făcând la fel.
-Acum,ai venit la mine doar pentru asta?
-Nu...Adam cred că ai să ai impresia că sunt nebun. Ce le făceam fetelor mele?
-Le torturai,le violai iar apoi le omorai.
YOU ARE READING
Earning a loss ||Cole Sprouse F.F.||
FanfictionYvonne Ayers are o viață normală ca orice alt adolescent de 18 ani. Viața i se pare plictisitoare,locuind doar cu mama ei și iubitul acesteia,dar totul ia o întorsătură completă când la liceu apare Cameron Rivers,băiatul misterios care are toate fet...