Iluzia Fericirii- VOL1

Capitolul 12

Simt razele călduroase ale soarelui cum îmi alunecă peste chip, împiedicând ca visul meu să ajungă la bun sfârșit.

Îmi deschid ușor ochii pentru a mă putea obișnui cu lumina puternică din cameră și mă uit în jur dezorientată. Dormitorul îmi este total străin, așa că îmi frec leneșă ochii în speranța că este doar un efect al oboselii care nu mă părăsește.

Strâng pătura la piept, dorind să mă simt în siguranță. În mod clar ăsta nu-i dormitorul meu, la

După ce am început să îl ajut pe Andrei cu care, surprinzător sau nu, am început să mă înțeleg foarte bine, am pierdut noțiunea timpului.

Când revin la poziția inițială, mă ridic în șezut, meditând câteva secunde.

Vreau să fac un duș lung și relaxant, așa că hotărăsc să cobor din locul confortabil pentru a merge la baie.

Mă târăsc până în camera unde îmi voi petrece câteva ore pentru că picioarele mele parcă refuză să meargă normal.

Am grijă să astup cu dopul special gaura prin care apa se scurge din cadă, lăsând stropii de cristale incolore, calzi, să curgă în voie.

După ce potrivesc apa, mă îndrept către micul dulap în care țin spumantele de baie ori petalele de trandafir, scoțându- le pe ambele.

Odată ce cada-i aproape plină, vărs ceva spumant alb cât să acopere suprafața apei, presărând câteva petale roșii de trandafir cât să dea un aspect frumos.

Le pun la loc, apoi scap de obiectele vestimentare aruncându-le în coșul de rufe murdare ca să pot intra în cada pregătită special pentru relaxarea mea.

La impactul cu apa ușor fierbinte tresar puțin, dar imediat îmi revin simțind cum mușchii corpului meu se relaxează complet, închizând ochii. Mă afund până la gât în mirosul îmbietor al petalelor frumos mirositoare și al substanței albe ce a produs multă spumă, lăsând umerii să îmi cadă ușor pentru a mă relaxa complet. Las capul pe spate, sprijinit fiind pe pernuța din piele de la capătul oval al acesteia.

Au trecut aproape cinci zile de când George a cerut-o în căsătorie pe Sofia, timp în care cei doi sunt absenți și plecați în vacanță. Timpul fără ei trece greu, mai ales că nu am altă ocupație decât supravegherea afacerii lui, ceea ce mă cam obosește pentru că dorm aproape în zori ca să mă trezesc la o oră matinală, după fiind nevoită să mă ocup și de administrare, ceea ce mi-a fost puțin cam greu până m-am obișnuit. La care să mai adăugăm că mereu îl văd pe Matei, deși nu a intrat mai deloc în bar de când eu îl am în grijă, iar asta înseamnă că mă evită.

Chiar aveam nevoie de un moment doar pentru mine și de gândire. Moment în care să pun lucrurile cap la cap și să fac ceva ordine în gânduri, chiar dacă ele vor fi mereu zbuciumate de sertarul veșnic dezordonat, Matei Simia.

Soneria telefonului meu se aude din dormitor, așa că îmi spăl fiecare porțiune a pielii puțin mai alert deoarece poate fi ceva important, fără să apuc să fac ceea ce mi-am propus.

După ce înlătur și șamponul din podoaba mea capilară, ies din cadă, înșfăcând două prosoape albe, ușor pufoase.

Așez o bucată de material ce absoarbe o parte din apă in jurul corpului, cealaltă fiind împădurită pe cap și ies imediat în dormitor.

Cel ce mă caută a renunțat să mai sune, așa că a trimis un mesaj spunând că astăzi nu ne putem întâlni, nimeni altul nefiind decât Matei care aseară mi-a trimis un mesaj cu ajutorul unei rețele de socializare în care m-a anunțat că vrea să ne vedem.

Cred că a sosit timpul să mă îmbrac și să plec ca să nu întârzii.

După ce mă asigur că sacoul gri, ușor sumetecat se potrivește cu tricoul alb și jeanşi strânși, negri îmi trec de câteva ori mâna prin păr pentru a verifica dacă s-a uscat parțial, apoi chem un taxi să mă conducă până la Van Racing.

Locul din spatele șoferului a devenit mai mult decât incomod atunci când tot felul de gânduri îmi invadează mintea. Gânduri legate de Matei! Cât timp o să mă mai chinui singură? Cât timp o să țină durerea din piept atunci când chipul său îmi invadează mintea? Nici măcar nu am o definiție pentru ceea ce suntem! Prieteni? Cred că nu pentru că m-a sărutat de atâtea ori! Iubiți? Nu prea cred căci nu îmi aduc aminte să mă fi întrebat dacă vreau să am o relație cu el.

-Domnișoară Toma? spune bărbatul de la volan, scoțându-mă din propriile gânduri.

-Hm? zic în timp ce îmi îndrept atenția asupra sa.

-Am ajuns!

Îi înmânez șoferului suma de bani pe care mi-a cerut-o apoi cobor din mașina sa portocalie cu tăbliță colorată pe care scrie Taxi.

După ce mașina a dispărut din raza mea vizuală decid să intru în locul împânzit de fete dezbrăcate sau de băieți tatuați și total periculoși, ce par a fi prezenți aici 24 de ore din 24.

Îmi place cum fratele meu a așezat lucrurile pe aici. Tejgheaua barului este în formă de "J" , în spatele căreia stăteau așezate zeci de sticle pe dulapul de pe perete special amenajat.

Măsor încăperea cu privirea și văd că totul este în regulă, cu excepția lui Matei care stătea lângă tejgheaua barului cu un plic în mâna ce îl flutură prin fața mea atunci când mă observă.

-Hei! Ghici cine își va petrece un weekend la mare! imită el o adolescentă care tocmai a făcut rost de numărul celui mai popular băiat din școală.

Habar nu am ce pune la cale, însă m-a facut curioasă. Se pare că din această cauză era el ocupat, dar totuși a reușit să se țină de promisiune. Priviți-l aici, bucuros și entuziasmat!

-Cum fratele tău avea nevoie de "luna de miere" ,am spus să profit de asta și să cumpăr bilete pentru o mică excursie de două zile și o nopte. Cu ajutorul tatălui tău care ne-a făcut un mic discount cu o cameră în plus și a unei agenții... Am găsit un cadou de nuntă potrivit. Și îi vom însoți și noi! Aproape că sare el de bucurie.

-Adică o să mergem și noi?

-Normal! Doar avem două apartamente la dispoziție. Unul în care vor sta cei doi și unul al nostru pe care îl vom împărți.

-Asta sună bine!

-Al dracului de bine, dulceață! spune, afișând un zâmbet drăcesc, specific lui.