Hărțuitorul

Capitolul 9

Shawn :

—Auzi,cati dinti are un om in gura? Intreb nestiutor iar baiatul din mainile mele clatina din cap speriat. -Minunat,nici eu nu stiu. Hai sa ii numaram. Unu ,doi ,trei,patru,cinci,sase,sapte,opt...

—De ce te-ai oprit? Ma intreaba Kevin balbait si eu ranjesc cat de cald pot spre el.

—Pai atatia dinti ai in gura. Spun serios si el se uita confuz la mine

—Ba...

—Ba da. Pumnul meu face contact direct  cu gura sa iar acum am cativa dinti la picioarele mele. Are cu ce manca? Are. –Asculta-ma bine Friț cu cur pestriț ce esti! Ar fi bine sa nu te mai aproprii in viata ta de Ayanna. Ai inteles? Sau vrei sa vezi ca se poate trai si castrat?

Cuvintele mele il fac pe baiatul plin de sange sa aprobe. Ii dau drumul si vad cum baga sprint pana dracu' stie unde. Am rezolvat cu blandete o problema pe ziua de azi.

Imi trec rapid limba peste buze si o iau la picior spre cafaneaua unde ma așteapta mai mult sau mai putin draga mea Ayanna. Nebuna si.a lasat acasa telefonul si cand am trecut pe la ea si ea nu se afla nicaieri mi.am dat seama ca este plecata cu unica ei prietena adica sora mea. Iar sora mea scumpa mi.a dat adresa cafenelei unde se afla cele doua. Cafenea spre care ma indrept eu.

Ayanna :

Dupa doua cockteil-uri capul imi vâjâie suficient de tare sa ma cred tractor. Chicotesc intruna la glumele seci ale bunei mele prietene. De fapt, la majoritatea cuvintelor spuse de ea, care se afla intr-un stadiu mai avansat al betiei decat mine.

–Deci daca erai aici cand s.a dat Kevin la ea,murea-ti amandoi. Tu de nervi si el de durere. Si noi. De ras.

Chicotele ascutite ale Evelinei ma fac sa tresar. Cu cine vorbeste? Imi intorc capul si maresc ochii cat de mult pot cand privirea mea se incruciseaza cu privirea ce mi.a bantuit ultimele clipe din viata.

–Îl știi? Intreb surprinsa si femeia din fata mea isi astupa gura de parca ar fi spus secretele celor de la NASA

–Ce face printesa mea neascultatoare?

Isi pune un brat lejer dupa capul meu si face un contact vizual prea intim cu mine. Imi umezesc buzele fiind un tic nervos pe care m-am invatat sa il fac si plescai usor.

–Nicaieri nu scap de tine?

–Înger înțepat? Imi place.

Rosesc usor. Nu din cauza cuvintelor ci din cauza tonului obraznic pe care le-a rostit. Imi dau ochii peste cap si mai beau o gura din bautura cu gust de kiwi de pe masa. Bautura imi este luata fin din maini si pusa cat mai departe de mine.

–Dar ea de ce mai poate bea? Spun mâțâită si el chicoteste

–Ea are sofer personal si nu locuieste in cartierul meu. Asa ca haide Ayanna. Te duc acasa.

Brusc tonul sau este serios. Imi umezesc din nou buzele si desi as vrea sa il refuz cat de nepoliticos pot ma las prada privirii sale de neclintit si ii prind mâna ce sper ca mă va duce acasa si nicaieri altundeva.