Hărțuitorul

Capitolul 1

Ayanna :
Am intrat in casa. Cine ar fi crezut ca prima zi din ultimul an de liceu ar fi asa obositoare? Oftez îndelung si pășesc apasat si rapid pe holul lung, in micul meu apartament gol. Viata mea e una simpla. Părinți morți, singurul copil, rude neexistente si o singura prietena care imi da batai de cap. Locuiesc într-un cartier rău famat dar nu ca acelea din filme, toata lumea bate pe toata lumea, focuri de arma si crime aleatorii.

  Nu neg, acestea exista insa fiecare ucigaș de aici alege o victima dupa păcatele anterioare. Atata timp cat nu atragi atenție, te porti frumos si nu "dai cu ciocul" preanumitilor gabori poti trai o viata decenta in locurile astea destul de frumoase si decente. Mie una imi place aici desi Everinei nu ii place deloc locatia in care ma aflu.

   Ies din dus uscata deja pe par si musc puternic dintr-o nectarină controlandu-mi notificarile de pe telefon. Huh, am un mesaj. Bizar, singurele numere din telefonul meu sunt al dirigintei, ai Everinei si al meu. Numarul de la care am primit mesaj este neindentificat.

+310(...): Bună minunată Ayanna! Ma uit cu sprâncenele ridicate la adjectivul adresat mie si sunt sigura ca omul din spatele celuilalt telefon nu a gresit numarul.

Ayanna: Hey! Te pot ajuta cu ceva?^^

+310(...): Ce draguț micuță Ayanna, tot timpul sari in ajutorul tuturor, dar nimeni nu sare in ajutorul tău. Lasă-mă sa te ajut Ayanna! Bănuiesc ca nu vrei sa mai trăiești in "The pilgrim neighborhood".

Ayanna: Nu am nevoie de ajutorul nimanui, mai ales al tău! Și nu vreau sa plec de aici deci vezi-ți de treburile tale.

+310(...): NU TE VREAU ACOLO AYANNA! O suta de mii de dolari ti-au fost adaugați contului tau din bancă, vreau ca până maine sa imi parasesti cartierul, nu ai ce cauta acolo.

Ayanna: NU IMI PASA DE CE VREI TU! Nu o sa ma ating de banii aia si punct. Nu imi părăsesc casa. De unde ma stii si ce naiba vrei de la mine?

+310(...): Iti dau timp pana mâine, ar fi bine sa te cari de aici micuță Ayanna. E pentru binele tău.

Atunci cand vreau sa ii raspund nu mai merge brusc. La naiba. Nu pot sa il reclam la poliție, e împotriva regulilor cartierului. Poate e doar o varsă a unor copii nesimțiti. Apelez bancarul meu in cautarea unui raspuns.

-Alo? Buna ziua. As vrea sa imi verific suma existenta in contul meu. Sunt Marley Ayanna.
-Buna ziua domnisoara Ayanna. Suma este in valoare de 100.990.

Scap telefonul din mana si inghit in sec. Este exact cu o suta de mii de dolari mai mult. Rahat! Nu o sa părăsesc cartierul, asta e sigur. Omul care mi-a trimis acest mesaj ma cunoaste, imi stie numarul de telefon, contul in banca, unde locuiesc, probabil stie si situatia mea familială. Mi-a ignorat întrebările, mi-a blocat numarul, si nici nu stiu cine e.