the truth untold | jeon jungkook

3.

     ㅡ wow, incep sa ma plictisesc... au trecut 15 minute de cand s-a sunat, ce tot face inauntru?

     ㅡ pe mine ma intrebi? nici nu stiu cum arata.

     stam amandoi pe o banca din curtea liceului. jimin sta pe telefon si mananca o acadea, nu prea e atent la ce se intampla in jur, dar, avand in vedere ca nici nu stie pe cine caut, nu ma deranjează prea tare.
     eu ma uit cu atenție la oamenii care ies din liceu, cu bratele încrucișate, dar in cateva secunde il imping putin pe jimin cu cotul. se uita si el in față.

     ㅡ in sfarsit. cum ti se pare? 

     ㅡ ai avut dreptate, e frumoasa, imi raspunde el cu o urma de dezamagire. acum se uita la mine si continua: dar o sa ai grija de ea?

     ma uit putin confuz la el. m-a luat prin surprindere reactia.

     ㅡ ce vrei sa spui?

     ㅡ stii prea bine la ce ma refer, doar ca nu vrei sa-mi raspunzi, este?

     ㅡ ce te-a apucat? nu e momentul acum. uite, se apropie.

     normal ca stiu la ce se refera... nu mai am chef de discuția asta si azi. trecutul relatiilor mele nu este prea "roz", dar nu trebuie sa mi se aminteasca atat de des.

     cand fata se mai apropie de noi si facem contact vizual, ii zambesc si ii fac un semn cu mana. imi raspunde in aceeasi manira si vine in dreptul bancii pe care stam. 

     eu nu cred ca esti asa timida precum pari.

     ma ridic in picioare.

     ㅡ buna si scuze din nou! pe unde ai fost azi? nu mananci de pranz in general?

     ㅡ nu-ti mai face griji, sunt in regula, spune in timp ce se joaca cu un inel. am ramas cu niste colegi in clasa si ne-am mancat pachetul de acasa. de maine voi merge la cantina, totusi.

     ㅡ bine, si eu tot acolo stau in pauza mare, daca vrei sa mananci si cu mine, ii raspund zambind. stiu ca mi-ai auzit deja numele - jungkook, incantat. el e jimin, colegul meu. 

     ㅡ maiu, incantata, ne zambeste si ne strange mana.

     mult asteptatul raspuns. maiu. 

     ㅡ jimin, încântat. o sa ne vezi foarte des impreuna pe mine si JK, asa ca ne vom imprieteni si noi mai mult ca sigur.

MAIU

     "JK". o porecla draguta!
     imi place parfumul lui, acum am avut mai mult timp sa il simt. imi place si vocea, care este putin groasa, complet masculina, dar care nu se potriveste cu zambetul său larg, de copil.

     iar il analizez, dar am avut grija sa nu mai fie atat de evident ca o fac. totusi, jimin ar putea atrage priviri mult mai usor decat prietenul lui - ce par portcaliu are! 

     dupa ce am dat mana, jimin il apuca de ceafa pe jungkook si ii ciufuleste putin parul. asta il face sa isi dea ochii peste cap si sa râdă. amandoi sunt de aceeasi inaltime, adica mai mari cu un cap fata de mine.

     ㅡ isi da foarte des ochii peste cap..., spune jimin.

     asta m-a facut si pe mine sa zambesc.

     ㅡ faci ceva dupa liceu?, schimba subiectul jungkook. daca tot n-am apucat sa stam si noi in pauze sau la cantina, ne cunoastem mai bine acum.

     ce dragut din partea lui... oricat de mult mi-ar fi placut sa raman, am fost nevoita sa ii refuz propunerea.