Simplu

noua

Totusi ajuns acasă la Jo a avut ocazia sa ii explice in detaliu toate cele întâmplate, amândoi privind mai mult sau mai putin un meci de fotbal cu câteva doze de bere pe lângă ei, deoarece acum Kevin putea consuma alcool dupa placul inimii nemaiavînd o masina pe care sa o conducă.

- Nu crezi ca tot ce ti se intampla e karma pentru ca ai vrut sa o folosesti pe Emma?
- Nu am vrut să "o folosesc" , aveam nevoie de o diversiune ca sa imi tin mintea ocupată.
- Deci o foloseai ca sa o uiti pe blonda.
- Jo eu nu folosesc pe nimeni!
- Cum spui tu Kevin.

Știa că Jo are dreptate doar ca nu voia să o spună cu voce tare, nu isi dorea să audă cu propriile urechi ca el a facut ceva atât de rau ca folosirea unei persoane asa ca a preferat să se mintă singur in legatura cu tot.

- Mie imi pare rau ca nu mai ai masina.
- Adica iti pare rau ca nu mai ai sofer personal către cluburi si petreceri.
- Practic da.
- Grozav prieten.
- Iti trebuie ceva mai profund decât atât ca sa ma faci sa ma simt prost.

Jo nu e un om prea ușor de emoționat, mai ales în cazul lui Kevin care in situatii de genul renunță rapid la un argument neștiind ce să zică.
După câteva ore si multe doze de bere consumate, Kevin a decis să meargă pe jos acasa chiar dacă stie ca drumul este unul lung dar avea de gand sa se bucure de această plimbare in propria sa companie. Totusi toate acele beri consumate nu ii făceau drumul deloc mai usor.
Seara călduroasă de vara si cerul senin îl făceau pe Kevin sa meargă si mai încet spre casă, sa se bucure de fiecare pas facut in întuneric, întârziind sosirea în patul sau confortabil.

- Nu credeam ca o sa te vad vreodata mergând pe jos atât de încet la ora asta.

În momentul în care Kevin a recunoscut vocea din spatele lui a devenit ca o stana de piatra, pana si respiratia i s-a oprit. Știa extrem de bine cine i se adresează si tocmai din cauza aceea nu a mai fost capabil sa faca nici cea mai mica mișcare.
Corpul ii era înlemnit, respiratia tăiată si inima oprită doar ca mai apoi sa ii repornească de o sută de ori mai rapid cand a vazut-o in fata ochilor săi. Momentul în care ochii lor s-au întâlnit simțea că ceva din interiorul sau se umple, ca si cand un gol din suflet este acum plin de tot ce e mai placut, bun si frumos. Iar cand mâinile lor s-au atins ca mai apoi sa se cuprindă flăcări din interiorul lui s-au reaprins ca sa ardă mai puternic decât niciodată. Si toate astea fără cea mai mica explicație pentru ca mintea lui era goală, toate clipele in care avea mintea plina cu gânduri despre ea s-au transformat în nimic, mintea lui era goală și în același timp plina doar cu ochii ei pe care nu a fost capabil sa nu ii privească la nesfârșit.

- Mi-ai lipsit Kevin.

Auzul numelui său a facut sa simtă ceva ce nu a mai simtit pana acum, fluturi si foc ca si cand micile vietăți din stomacul lui erau acum cu aripile in flăcări si se îndreptau spre tot corpul făcând ca totul sa ardă. Mâna lui dreapta era cuprinsă de a ei într-un mod atât de tandru si firav încât ii era frica sa o miste. Abia după ce a procesat cele trei cuvinte a realizat ce i s-a spus si parca a simtit nevoia sa ii răspundă.

- Si tu mie Cass.

Dar știa că e mai mult, în tot timpul nu i-a simtit doar lipsa sau i-a dus dorul, simțea că ceva lipseste si ca o bucata din el este smulsă, iar acum ca o vede absolut toate bucățile din el sunt inapoi împreună si ca in locurile care ii lipseau au crescut grădini de flori doar printr-o simplă atingere de mâna.
Momentul în care buzele mari ale lui Cass au atins din nou obrazul sau pentru câteva secunde a fost atât de magic încât a inchis ochii pentru câteva secunde. Nu stia cum sa raspunda la asta sau ce să îi zică, se uita la ea si inca nu putea sa creada ca o vede.
Cass a vrut să facă un pas înapoi dar el a profitat de faptul că se țineau de mână și a tras-o la el in brate.

- Mi-ai lipsit chiar foarte mult.

Mai mult șoptite decât rostite cuvintele spuse la urechea ei au făcut-o sa deschida ochii larg apoi sa ii închidă si sa il ia in brate si mai strâns.
Îmbrățișarea lor nu părea să mai ia sfârșit pentru ca cel putin Kevin nu isi dorea asta iar Cass se bucura de afecțiunea oferită, dar într-un final si-au dat drumul unul altuia si au continuat să se privească.

- Pe unde ai umblat?
- Am fost in vizita la bunica mea, nici macar nu au trecut atât de multe zile. Tu ce ai mai facut?
- Am rămas fără mașină si fara iubită.

Cass a început să râdă amuzată fiind de ceea ce aude.
Au continuat să meargă împreună si Kevin a povestit partea cu ramasul fără masina dar a omis micile detalii despre despărțirea lui, nu isi dorea ca ea sa stie ce s-a întâmplat cu adevărat.
Motivul pentru care Cass a plecat în vizita a fost pentru aniversarea zilei de naștere a bunicii sale dar apoi a decis să mai stea acolo pentru ca locul acele era liniștitor si cat mai departe de casă și de părinții ei. Locul pe care Cass nu il avea deloc la inima era propria casă dar pana acum nu a dat nici un motiv in legatura cu asta, probabil pur si simplu nu ii place sa stea in compania parintilor.
Rămasă la fel de spontană s-a oprit brusc din mers si i-a aruncat o privire lui Kevin zicând:

- Cred ca stiu ce o sa facem!

Moment in care toata privirea i s-a luminat si părea destul de entuziasmată. Total confuz Kevin așteaptă o explicație dar tot ce primeste este un zâmbet.