XI. Lupta interioară

294 40 25
                                    

- Harley...?

Începusem sa tremur. Nu de emoție sau asa ceva, după ce auzisem cuvintele lui Draco, ci de frica!

Putea sa ma omoare, nu? Putea sa o facă, sau să cheme pe cineva s-o facă!

Am rămas blocata, lipita de peretele de piatra rece și am tras aer adânc în piept. Am scos un fel de sunet tremurat din gâtlej și m-am ridicat, dând sa fug.

O mana m-a apucat de cot și m-a tras înapoi. Am țipat și am spus:

- Nu!

- Ascultă-mă!

- Nu! Nu, nu...

Nu am mai putut sa vorbesc pentru ca Draco ma luase de ambele brate și ma îmbrățișa, lipindu-mi fata de umărul lui cald.

M-au cutremurat mii de amintiri. Amintiri dure, frumoase, emoționante, tot. Absolut tot.

Am scheunat și m-am zbătut, umplând-ma de lacrimi si stres.

- Harley! Nu te mai zbate! Ma doare!

Eu m-am oprit ca la un semnal.

- Îmi dai voie sa vorbesc?

- Eu...

Draco m-a depărtat de el și am văzut ca plângea. Ma socase.

- Harley. Vrea sa... El vrea sa te omor. Vrea sa îți iau puterile de Banshee. Vrea sa... Nu știu cum sa îți spun. Cred ca am întârziat. Daymon are aceeași misiune. Nu știu ce sa fac. O sa ma omoare. Nu pot... Nu pot. Nu știu ce sa fac, Harley, nu pot sa te... Trebuie sa ma asculți.

Am deschis gura și am zis:

- Uau, chiar ești disperat...

- Pai, normal dacă...

Am înghițit în sec și am văzut cum o lacrima a căzut pe obrazul lui alb.

- Dacă te...

Mi-a dat drumul la mâini și m-a surprins. Poate chiar spunea adevărul.

Nu, nu Harley. Ai pierdut prea multe din cauza lui!

- Dacă te iubesc...

Alt val de lacrimi l-a cutremurat.

- Mi-e frica, Harley. Mi-e frica pentru ca nu pot sa te omor! Când eram sub influenta aceea, nu știu cum, dar te uram din plin. Nu pot acum... Nu pot sa uit.

Scoase din buzunarul hainei un pumnal cu o stralucire speciala. Mi-a arătat pumnalul cu mana tremurânda. L-a înfipt în perete, arătând îndurerat.

Eu am tresărit, simțind cum îmi urcă inima în gât.

- Draco.

El m-a privit imediat. Parca avea toate simțurile activate. Parca nu voia sa vadă altceva decât pe mine.

- Tu... Chiar o sa mori dacă nu...

Draco a suras:

- Știm amândoi care este întrebarea.

Am oftat, punându-mi mâinile tremurânde pe față

- Tu... De ce ma mai iubești...?

Draco ma fixa cu ochii albaștri. Eu am înghițit în sec.

O mana mi-a atins curbura maxilarului. M-am înfrigurat și am tras aer adânc în piept.

Draco s-a apropiat imediat și aproape ca m-am dezechilibrat. Prin acel întuneric micuț din holul castelului vedeam ochii albaștri strălucind.

Deodată, am auzit pași pe hol. M-am grăbit sa ma ascund după o coloana de piatra și imediat Draco a venit și el, lipindu-se de mine.

Cine trecea era domnul Snape. A trecut pe lângă noi fără sa se uite. Se tot uita pe sub maneca.

Devortator al Mortii

Se auzeau foarte clar respirațiile noastre agitate. Eram super înghesuita. Draco era lipit de mine și frunțile mai aveau puțin și se atingeau.

Începusem sa tremur. Nu de frica, ci de anxietate, aducându-mi aminte cum mai statuseram asa.

- Draco.

- Da.

M-am cutremurat și am zis:

- Chiar ma iubești?

- Da, Harley. Puteam sa te omor. Nu am facut-o. Pentru ca te iubesc. Am vrut, pentru ca mi-era frica sa nu fiu eu omorât, dar... n-am putut.

Eu nu am spus nimic. Dar in ochi aveam lacrimi.

- Harley... murmura el.

- Zi.

- Îți mulțumesc ca ma crezi.

Nu am spus nimic. Ce puteam sa spun?! Nu voiam să pierd și ultima urma de speranță ca aveam sa îl ajut, dar nici nu puteam să nu fiu precauta...

- Incepi sa nu mă mai crezi, de fapt, nu e asa? a zis el, oftând.

Eu mi-am muscat buzele și probabil ca a văzut. Am oftat, nesigura pe mine. Nu știam ce puteam sa fac!

Țineam la Draco și voiam sa îl cred, dar ceva ma oprea! Și nu puteam nici să-l resping, pentru că ar fi fost distrus și s-ar fi întors la frica de a nu fi omorât el însuși.

Și nu voiam să mă las omorâtă doar din egoismul lui. Era egoist. Nu am fugit, dar m-am rugat în minte ca el sa nu mintă și sa nu ma omoare, pentru ca nu voiam sa ii fac asta lui Fred. Voiam sa mă detașez de Draco.

În acel moment mi-am dat seama ca eram în adevărat pericol.

Și ca nu trebuia sa mai simt ca mi-era dor de Draco din copilărie.

Hei!. Sper ca v-a plăcut!

1. Credeți că Draco o sa o omoare pana la urma? (sau ca o sa incerce)

2. Credeți că Harley o sa își respecte gândurile sau o sa se intoarcă la Draco?

Va iubesc, Harleyheads. ♥️♥️

Harley Potter #6- Inceputul finaluluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum