Am așteptat si am tot incercat sa ma misc, sa imi deschid ochii, tot ce puteam face este sa simt caldura unei maini dar îmi era imposibil sa imi dau seama cui ii apartine mana ce o incalzea pe a mea.
-Totul o sa fie bine , imi sopteste iar respiratia sa calda lovindu-se de lobul urechii mele imi infioara tot corpul.
Si apoi iar liniște.
Cred ca trecuse mai bine de o zi de cand ma aflam aici ,in aceasta camera intunecata, iar nimic nu se auzea sau simtea pe lângă corpul meu fara vlaga și firav. Cu o forta de care nu ma credeam capabila si cu mari straduiri reușesc a imi deschide ochii pret de o secunda.In pofida faptului ca aveam ochii deschiși nu am reusit sa vad decat un om pe jumătate adormit pe scaunul care se afla in stanga mea apoi o voce stridenta ce striga " s-a trezit " dar care pentru mine suna mai mult a o soapta.
Si ma trezesc din nou acolo, cum urcam pe muntele inalt plangandu-le de mila picioarelor mele si orelor putine de somn.
-Uite,imi ridica bărbia incet aratandu-mi frumosul rasarit de soare ce se vedea urcand incet printre cele 2 culmi împădurite cu brazi inalti si desi,abia mai respiram vazand nuanțele de portocaliu,roz si galben facand o frumoasa fuziune cu albastrul cristalin al cerului.Frunzele formasera un frumos covor de nuante tomnatice pe care imi era teama sa îl calc precum cel mai pretios si sensibil lucru.Imi simt parca buzele arcuindu-se,chiar după atata timp de la aceasta experiența,intr-un zâmbet pe care mi se parea ca soarele mi-l impartasa.
-Iti place ? Ma intreaba entuziasmat prietenul meu.Chiar ma bucur ca mi-ai acceptat propunerea,apoi ma trage aproape de el actiune ce ma face pentru o clipa sa imi pierd echilibrul.
Nu puteam scoate decat o respirație ingreunata asta datorita altitudinii ce imi facea plamanii destul de inceti si nu le permitea sa actioneze la adevarata lor capacitate dar si datorita emoțiilor si peisajului care se desfasura inaintea ochilor.Atunci am uitat de tot, de toate greutățile, de toate durerile si de toate problemele ce ma apasau si chinuiau pana in acest moment, asta era de fapt efectul lui Theodor asupra mea.Theodor era omul care ma salvase in aceea noapte de cosmarul in care traiam,nu imi pasa de nimic cât era langa si cat timp ma tinea strans in brate precum o facea in acest moment si sarutul care imi ma facea sa imi arda tot trupul.Ma saruta lent si cu iubire facandu-mi toate particulele din corp sa imi tanjeasca dupa iubirea lui si dupa atingerea sa fina si catifelata.
Apoi luminile in camera intunecata pe care o cunosteam dupa atatea zile se aprind, si vad 2 use . Prima usa era situata in dreapta mea si disting umbra tatei care sta acolo îngândurat cu vesnica lui sticla langa el si plângând,imagine care ma face cu toata ura purtata lui sa mi se stranga inima dar simteam si repulsie si mila concomitent...eram atat de confuza.A doua usa era in fata mea si ilustra imaginea lui Theodor tinandu-ma in nemiloasa lui imbratisare de urs ce imi era nelipsitain momentele mele cele mai grele,tata plangea si ma striga in plansetul lui amar,iar Theodor....statea si se uita trist la spatele celei din usa care a inceput brusc sa sangereze si parea foarte îngrijorat apoi a venit ce era mai greu ...PE CINE TREBUIE SA ALEG?

CITEȘTI
A fallen angel
General Fiction"Adam statea in usa, nu mare imi fu mirarea sa il vad cum tremura, sau eram doar eu cea care tremura? -Ar trebui sa ne ajutam matusa,imi sopteste atat de incet ca ma chinuiam sa il aud. Dau afirmativ din cap si ne straduiam din rasputeri a bandaja r...