După ce plecase Yoongi și vorbise cu Hana, Diana adormi. A avut un vis extrem de ciudat. Era în Westeros, unul dintre cele trei continente din Game of Thrones, cu Jon Snow. Se luptau cu White Walkers. Părea totul normal până a apărut Namjoon strigând cât îl țineau plămânii „ Jon Snow, ia sabia bastard nebun!" Totul s-a terminat când Jon Snow a murit și Diana era acum Daenerys.
Dimineața următoare, când se trezi din cauza nenorocitei de alarme, tot ce a putut să spună a fost „ Nu sunt întreagă la cap". Cu cea mai mare lene din lume, s-a ridicat din pat și a încercat să-și târască picioarele până în bucătărie. Mai nimic de mâncare. „ Asta e. O să mănânc la școală. " spuse cu voce tare după ce închise frigiderul. Ceasul de pe perete indica ora 7 și 10. Urcase înapoi la etaj și intrase în camera ei. În câteva minute găsise fusta neagră pe care o căuta. „Azi voi purta asta șiii... asta! spune făcând o pauză până dădu peste cealaltă piesă a uniformei, cămașa albă.
Era gata. Sau...poate. „Ochelarii.. aish" și îi luă de pe noptieră. Purta din clasa a VII-a dar nici până acum nu se obișnuise. Îi uita mai mereu acasă și trebuia să se întoarcă pentru că vedea totul în ceață. Se mai uită odată în oglindă. Fularul de un roz pal și-l așază cu atenție în jurul gâtului, își puse ghiozdanul în spate și își aranjă părul șaten ce trecea puțin peste umeri. Acum chiar era gata.
A mers cu Namjoon la școală. Asta se întâmplă de când a început grădinița. Au copilărit împreună. Când erau mici, Diana mergea peste tot cu el, la magazin, la baschet, chiar și la baie. Slavă cerului că ultima parte nu s-a mai întâmplat de peste 10 ani. Au avut chiar și o relație de o oră, prin clasa a III-a. Toți colegii lui Namjoon aveau iubită așa că singura persoană de sex opus pe care o cunoștea era Didi. Totul s-a terminat când prostuța de Diana s-a plictisit, spunând „mai bine te-ai uita în cartea aia pe care mi-ai arăta-o decât să fiu iubita ta". Normal, se referea la o revistă Playboy pe care Namjoon o luase pe ascuns din dulapul lui taică-său și i-o arătase cu câteva săptămâni în urmă.
Au ajuns înainte să se sune. S-au despărțit la capătul scărilor, el urcând la etaj iar ea luând-o la dreapta. Prima oră a Dianei era fizica . Își începea ziua în forță.
- Azi vă ascult. Cred că am uitat să vă anunț luni. Nu contează, să vedem. Primul care iese la tablă este... Park Jimin. spune profesorul deschizând catalogul la nimereală
- Am scăpat, Lisa. Am scăpat. Cred că sunt norocoasă. și se uită fericită la colega ei de bancă. Diana învăța bine, era chiar printre primii din clasă, dar fizica o omora. Nu înțelegea nimic. Absolut nimic, de aceea nici nu se complica să învețe. Profesorul de cele mai multe ori dădea teste și reușea să copieze.
Între timp Jimin ieșise la tablă și încerca din răsputeri să rezolve problema. De unde? Nici naiba nu ar fi reușit să facă exercițiul ală în 3 minute.
- La loc, 4. Park, cred că semestrul acesta rămâi corigent.
- Da... spune aproape oftând cap de portocală
- Următorul este... Kim Diana.
- Îl omor, jur! spune mai mult pentru ea dar Lisa o aude și chicotește
Problema era mult mai grea decât cea e lui Jimin. Se uita la tablă, tabla se uita la ea. Parcă erau la o întâlnire. Totul era perfect, mai puțin vocea profesorului.
