Neo Culture Technology: (Vol. 1) My First And Last《D.YUN》

Chapter 6

《Author》

Daca Rumi sufera pe un pat de spital... Sunt altii ce sufera in afara lui...

Eunah... Fata cu sufletul bland si curat... Ceea care a salvat-o, oarecum, pe Rumi, acum sufera... In ciuda bunatatii ei, Hana o vede pe Eunah ca pe o persoana rea, ce ii sta mereu in cale si care atrage priviri doar prin simpla ei prezenta...

《Eunah》

Se termina cursul de muzica, ceea ce ma intristeaza putin... Fiindca din pacate, cursul de muzica este singurul curs pe care il pot imparti cu Yuta oppa... Imi place de el, dar nu voi putea fi mai mult decat o simpla colega... Imi iau rucsacul si plec spre cantina...

Nu sunt populara, dar nici necunoscuta nu sunt... Sunt prima din departamentul meu, si cam la jumatatea listei de popularitate...

Vreau sa ma asez langa colegii mei, dar se pare ca Lia are alte planuri cu mine...

Lia:Hei gandacule, ce crezi ca faci?

Spune si ma apuca de par si ma ridica de pe scaun...

Eu:Au! Ma doare Lia!
Lia:Iti voi da drumul si te voi lasa in pace, daca nu iti vei mai baga nasul ala de gandac prost in treburile Hanei, sau te voi face sa suferi mai mult decat o face acum curva de Rumi...

Spune si ma bruscheaza... Nu vreau sa par slaba... Mai ales in fata ei... Chiar daca imi calc pe mandrie si ma cobor la nivelul ei, nimeni nu vorbeste asa despre prietena mea...

Eu:Ai curajul sa imi vorbesti asa doar pentru ca esti sclava, pardon, prietena Hanei, altfel ai fi la fel de tacuta ca toti ceilalti...
Lia:Sclava? Vezi cum vorbesti gandacule... Macar eu am ambii parinti!

Spune si imi da o palma... Ma doare... Nu palma ei, ci faptul ca a adus in discutie faptul ca eu nu am ambii parinti... O mai aveam doar pe mama... Si acum pe nimeni... Ma doare... In minte imi reapar acele scene dureroase pe care vroiam sa le pastrez in trecut... Dar se pare ca nu pot... Acele amintiri acum ma dor, mai rau decat palma Liei...

Pe obraji mi se scurg, fara sa vreau, lacrimi... Lacrimi amare... Pline de durere si suferinta, fiindca eu am fost o fata chinuita de viata si de propriul tata...

Lia:Plangi? Wow, nu stii cum sa atragi atentia asupra ta, si incepi sa plangi, se pare ca pana la urma tot un gandac prost ramai...

Spune si ma impinge... Ma dezechilibrez si cad... Lovindu-ma usor cu capul de masa... Imi duc genunchii la piept si incep sa plang si mai rau...

《Yuta》

Ca de obicei, noi stam linistiti la masa noastra...

Mark:Hyung, te-ai mai gandit daca te intorci sau nu?

Il intreaba Mark pe Ten, insa eu nu ii aud raspunsul, fiindca tipatul lui Eunah imi atrage atentia... Ma uit in directia ei, si vad o fata ce o trage de par in sus, ii da o palma, apoi o impinge...

Jisung:Yuta hyung!
Eu:Da Jisung?
Jisung:Unde te uiti?
Eu:La ele!

Spun si le arat pe Eunah si cealalta fata care incepe sa o loveasca cu picioarele...

Taeyong:Ea nu este Eunah? Prietena lui Rumi?
Eu:Ba da!
Chen:De ce stam, sa mergem, cineva trebuie sa o opreasca pe acea tipa pana nu o omoara...

Ma ridic de la masa, alaturi de Ten... Ma apropii de acea fata... Si ii pun mana pe umar...

Eu:Daca o mai lovesti o singura data, vei ajunge mai rau ca ea...

Spun calm... Chiar daca i-as face si ei acelasi lucru... Totusi suntem la liceu... Trebuie sa ne respectam statutul...