Iubire Imposibila || F.F. V.M. ||

Capitolul 9-Gânduri telepatice

La media e cea care îl visează pe Vlad 😏

Din capitolul anterior:

    Stau și eu liniștit pe Instagram în bucătărie, când dintr-o dată Spot începe să latre la ușă. Mă duc să o deschid și era Duțu. Mă uit la mâinile lui și văd că nu are nici o înghețată.

-Ce faci bă, unde îmi e inghetata? *îl întreb eu iar el intră puțin enervat în sufragerie*

-Mi-am uitat cheile și nu meriți inghetata! *spune el privindu-ma cu ură în ochi*

-Da ce am facut iar man?

-Mi-ai întrerupt sărutul, asta ai facut! Eram pe punctul de a mă sărută cu Iris, dar nu, că sună minunatul Cristian*spune el*

-Și îți pare rău, no?

-Nu stiu, cred ca da.

-Am avut dreptate sau am avut dreptate? *spun eu râzând de frate-miu*

-Bă, da ai avut dreptate! De fiecare dată când îi ating pielea catifelată mă face să mă simt ca un copilas, de fiecare dată când îi privesc ochii mă face să simt că nimic nu mai contează! Aș sta ore în șir admirându-i frumusețea. O plac, dar de unde să știu că sentimentul e reciproc? *spune el privind în gol*

-Păi singura cale e să îi spui că o placi. Dacă sentimentul nu e reciproc, poate veți rămâne prieteni de plimbat câinii*îi spun eu iar el afișează un mic și amărât zambet*
______________________________________

*Iris povestește*

          După ce ajung acasă, merg direct la mine în cameră și sar in pat. Imi iau telefonul, îmi pun muzică în căști și rămân acolo nemișcată până pe la 12 noaptea:)). Atunci mă ridic, mă duc la baie si întru să fac un duș de aproximativ 30 de minute. După ies, mă îmbrac în pijamale și mă pun să dorm.

~in vis~

          Sunt pe marginea unei stanci. Cineva se apropie de mine si mă împinge râzând. Eu reușesc să mă prind cu mâinile de pietre. Când urmează să îmi fie tăiate degetele de acea persoană aud pe cineva strigandu-ma cu disperare. Eu tip după ajutor, iar când se apropie puțin mai mult îi pot recunoaște chipul său. Era Vlad. Acesta impinge acea persoană, dar nu de pe stâncă, iar ea se prăbușește pe jos. Apoi Vlad îmi întinde mâinile pentru a mă ajuta sa mă ridic. După ce mă ridic, Vlad incepe să îmi gâdile usor obrazul, în timp ce se juca cu o șuviță din părul meu.

-Mulțumesc că m-ai salvat, ești eroul meu! *spun eu luându-l în brațe pe Vlad*

-Nici o problemă. Poți conta pe mine oricând. Voi fi mereu acolo pentru tine*îmi spune el zâmbind*

-Promiți?

-Promit! *îmi spune el sincer *

          Apoi el se apropie încet de buzele mele și un sărut lung și plin de iubire ne trezește buzele la viață. Buzele lui moi și dulci se desprind de ale mele, iar apoi aud că sunt strigată de cineva iar Vlad dispare.

~inapoi în realitate~
          Când deachid ochii o văd pe Paula cu un pahar de apă deasupra mea. Nu apuc să rostesc două litere că apa aia curge direct pe mine. Deci când pun mâna în parul ei rămâne cheală!

-Tu copilă, ce ai? Esti ok? Ai febră? E cumva oră fixă și nu știu eu?!

-Păi e cam 5 fix dacă te interesează*spune ea râzând și intinzându-mi un prosop*

-ȘI DE CE MARGARETA MEA M-AI TREZIT LA 5? HĂ? IAR TE APUCĂ? *tip eu la ea și îi arunc o pernă în cap*

-Auci! Vreau să vi cu mine la mall să îi i-au un cadou lui tati că azi e ziua lui, si ca de obicei eu las lucrurile pe ultima sută de metri. Și cum dracu dormi pe pernele astea, parcă sunt umplute cu pietre*mă întreabă ea sărind pe pat și punându-si capul pe o pernă*

-Cu talent fata mea*îi spun eu si  mă ridic din pat*

-Și ce ai visat, fiindcă te cam agitai. *îmi spune ea puțin curioasă*

-Dar promiți că rămâne între noi? *o intreb*

-Pe bune, când am spus eu ceva?*spune ea cu o față serioasă*

-Deeeci, am visat că Vlad mi-a salvat viața și după ne-am sărutat*spun eu puțin mai repede jucându-ma cu brațara de pe mâna mea primită de la Paula*

-Awww cineva s-a îndrăgostiiiiiiit*spune ea prostindu-se ca o copilă cu handicap, ah stai, chiar are handicap*

-I-auzi cine vorbește... *râd eu de prietena mea*

-Și chiar simți ceva serios pentru el?

-Cam da, dar nu stiu dacă să îi spun pentru că din câte am văzut îi poartă sentimente Iuliei*spun oftand*

-Păi eu zic să mai astepti puțin și să vezi dacă și el te place fiindcă el fiind inegalabilul Vlad Munteanu schimbă relațile ca pe șosete, iar dacă nu te place nu vreau să te rănească

-Ok, no hai că dacă vrei să merem la mall tre să ne grăbim! *îi spun eu mergând spre dulapul meu de haine*

De acolo scot un tricou negru Iron Maden, o pereche de blugi rupți și bascheții mei negri. Pe cap îmi leg o bandană și merg cu Paula în bucătărie. Acolo îl întâlnim pe tata care trebuie să plece la serviciu dintr-o clipă în alta.

-Neața Iris! Unde mergeți așa devreme? *ne întreabă pe amândouă*

-Mergem să îi luăm un cadou tatălui Paulei. *îi spun eu*

-Și domnule George tata vă va invita pe la noi astăzi seară. Vă va invita el  personal dar am vrut să vă zic și eu*îi spune Paula tatei*

-Of Paula de câte ori ti-am spun să nu imi mai spui așa? Doar George e destul*spune el râzând*

-Am înțeles George! *spune Paula zâmbind*

-Păi tată noi trebuie să mergem. Îmi poți da te rog bani? *îl intreb eu întinzând mâna*

-Ia de aici.

-Merci, paa*spun eu în timp ce deschid ușa*

          După ce eu și Paula mergem prin mall, observăm că e șapte jumătate și mergem la liceu.
          Când ajungem acolo.....

Helău! Ce faketi prăduitorilor? Hai că nu a trecut chiar o săptămână de când nu am mai postat. No să știti că următorul capitol (în care îi pun împreună pe Vlad și Iris;)) vine mai repede, da vine și la 8 voturi că na ăsta a fost un capitol mai lung.

No keaw bă :)))

1060 de cuvinte