Strainul de langa mine || Cristi Munteanu

Acel baiat

Din capitolul anterior:

Cand voiam să îi răspund telefonul iar imi suna,si pe ecran apare din nou "Număr Ascuns".
Evit din nou să răspund până primesc un mesaj care m-a pus pe gânduri...
______________________________________

"Nu ai de gând să îi spui ca stii?N-ai de gând să îi spui ca stii despre Marina?Sau il vei minți din nou?!"
Acest om cred ca a gresit numarul de telefon.
"Nu ii spui?"
Probabil a gresit adresa...
"Cred ca ati gresit numarul..."
"Nu am gresit Nimic,stai tu calm.."
Ma panichez recitind primul mesaj ,si incep sa tastez repede:
"Oricine ar fi,lasa-ma in pace!"
"Uite puștiulică,până nu primesc ce vreau ,nu ma opresc."
"Cine esti?"
"Chiar te astepti sa iti spun cine Sunt?!"
-Vlad,mai imi spui?Lasa telefonul.
-Cristi...spun cu vocea tremurând.
-Ce?spune si el speriindu-se.
Ii întind telefonul pentru a citi mesajele,apoi mai primesc unul.
"Doi cap-seci...macar acum o sa ma distrez mai mult."
- Cine este?ma întreabă Cristi.
-Crezi ca stiu?!
-Duțu,daca este o gluma prost a de a ta,jur ca..
-Tu esti batut in cap?!De ce puii mei as face asta?il intreb ironic.
Acesta oftează ai continua sa citească mesajele.
-Trebuie să vorbim cu fetele.ii spun eu lui.
-Mai bine nu.S-ar putea ingrijora mult prea rau.Mai asteptam puțin.imi spune Cristi.
Dau afirmativ din cap,ma ridic de pe scaun și imi pun un pahar cu apa.Am nevoie sa ma relaxez un pic.

Irina pov
Uhhhh...Ce ma doare capul.Ma ridic in șezut si observ ca sunt intr-o camera.Stai,asta este camera gemenilor.Imi pun mana la cap si observ ca am un bandaj.
Ca s-a intamplat?
Ma ridic usor din pat tinandu-ma de cate ceva,apoi incerc sa merg.Ma opresc pe hol pentru a vedea unde sunt gemenii.Auzind vocile lor din bucătărie,imi dau seama că sunt acolo.
Deschid ușor ușă de la bucatarie.
-Ești bine?spun amândoi ridicandu-se in picioare.
-Da.le spun zâmbind.Aceștia îmi zâmbesc înapoi iar pe urma ma ia intr-o îmbrățișare.
-Ce s-a întâmplat?întreabă Cristi după ce se destrama îmbrățișarea.
-Am alunecat pe scari si pe urma nu îmi mai aduc nimic aminte.le răspund eu.
-Ce căutai tocmai acolo?întreabă Cristi.
-Eu...pai...umm...
-Cuvinte te rog.spune Vlad ironic.
-Căutăm un hanorac pe care il pierdusem.spun înghițind in sec.
-Noroc cu Cristi ca te-a găsit.spune Vlad.Stați puțin ca vin imediat,spune si iese.
Obrajii mei roșii parca luasera foc.Acel băiat cu ochi caprui,acest băiat cu zâmbetul perfect,acest baiat care m-a făcut sa sufar si căruia ii datorez totuși viata ,acest băiat pe care il iubesc ,el m-a salvat..
Liniștea era mult prea profunda pana când se aude un ciocănit in ușă.Ma ridic si ma duc in urma lui Cristi pentru a vedea cine este la ușă.Deschide usa si după ea era Marina.
-Iubitule!!!tipa ea si ii sare in brațe.
Puteam sa simt un junghi in inima a două oara.Puteam sa simt trădarea si nervii ce îmi cuprinsesera corpul.
-Ea ce căuta aici?întreabă ea cu scârbă uitandu-se la mine apoi la Cristi.
-Stai calma tocmai plecam.spun luandu-mi haina ,incaltandu-ma si ieșind din apartament.
-Unde pleci?!spuse Cristi prinzandu-ma de mana.
-Ai musafiri.Merg acasă spun smulgandu-mi incheietura din mana lui si plecând repede.
Ma voi duce la Madalina,oricum ma chemase la ea.Alerg prin ploaie fara sa pot vedea prea bine pe unde merg.Pot sa jur ca aud pasi in spatele meu,dar ce naiba nu sunt singura nebuna care merge prin ploaie,nu?
Pașii deveneau mai insistenți,si se auzeau din ce in ce mai aproape de mine.Începusem sa măresc si eu pasul,deja începând a-mi fi frica.De la niste pași mai rapizi am ajuns la a fugi.Omul din spatele meu fugea in același ritm ca si mine.Neavand energie cu cat alergam mai mult cu atat deveneam mai obosita.Am început sa încetinesc din ce in ce mai mult pana ce m-a prins din urma.
-Te rog lasa-ma in pace!ii spun acopeindu-mi fata.
-Irina...ce ai pățit?
Îmi ridic capul si il vad pe Vlad.Expir usurata si ii sar in brațe.
-Cine credeai ca este?ma întreabă el.
-Un pedofil.Mai știi ce oameni sunt pe aici?!
Acesta începe sa rada ceea ca ma face si pe mine sa rad.
-De ce ai plecat?ma întreabă el.
-Aveați un musafir...spun evitând contactul vizual.
-Haide sa mergem.Ploua!spune tragandu-ma de mana si începând sa ma traga după el fugind.
Fugind prin ploaie de mana semănam cu doi îndrăgostiți care au fugit in lume.Desi țin foarte mult la Vlad,nu il iubesc in acel fel.Uneori ma gândesc de ce a trebuit sa ma îndrăgostesc de Cristi si nu de el.Si totuși mereu îmi dau seama ca Vlad ar putea avea mai multe calități...
-Ești bine?întreabă Vlad.
-Da...spun cu capul in pământ.

"Oricât as vrea sa te uit,inima mea refuza sa te scoată din ea.Ce vrăji i-ai făcut?"