Lacul WichWood

142 13 0
                                    

    Încep să dau din picioare și ajung la suprafață. Văd niște siluete care aveau clugi trase pe cap. Toate aveau mâinile în apă. Lacul începe să lucească. Din apă se ridica vapăi aurii. Își ridicară mâinile din apă și acum priveau spre mine. Pareau speriate. Nici una nu cred să aibă mai puțin de 50 de ani. Aveau mâinile zbârcite și bolboroseau ceva. Încerc să înot la mal,însă ceva mă trăgea în mijlocul lui. Nu știu cât timp am stat acolo, însă un lucru știu bine. Nu stătusem așa de mult încât se se facă dimineață,cu toate ca luna se lăsă în jos,tot în jos,iar soarele apărea dintre nori. Lacul se stingea iar eu nu mai simțeam acea senzație că cineva mă trage în el. Femeile acelea ciudate continuau să se uite zici ca-l văzuseră pe Sfântul Petru nu o adoleșcentă normală care accidental căzuse întrun lac. Nici nu se obosiseră să mă ajute. Stăteau pur și simplu uimite,dar fără să mai dea din gură cum o făceau înainte. Încep să înot până la mal. Mă țin de un buștean și reușesc să ies teafară din lac. Partea cea mai rea era că eram udă leoarcă. Iar băbuțele priveau ca boul la poarta nouă. Nici un "Te simți bine?" sau "Ai pățit ceva?".
     Deodată una se ridică în picioare în fața mea.
     -Ai ideea ce s-a întâmplat și în ce te-ai băgat?
     -Eu tocmai am căzut în lac. Nu e nevoie de explicați suplimentare.Eu ar trebuii să vă întreb. Unu: Ce căutați aici? Doi: De ce nu m-ați ajutat să ies. Trei: Ce m-ă trăgea în lac? Și patru: De ce a început să sclipească? o întreb privind-o drept în ochii mai mult furioasă că mi-am udat hainele.
     - Noi eram în plin ritual de primăvară! Ne spoream puterile. Iar tu practic te-ai înmuiat în magie. Și chiar dacă am fii încercat să te scoatem lacul nu te-ar fii lăsat să ieși.
     - Deci voi ziceți ca sunteți vrăjitoare....
     -Exact.
     -Și ce se întâmplă dacă m-am " înmuiat în magie"?
     -Habar nu avem. Tot ce știm sigur e că nu e de bine,zise o altă femeie care se ridică și ea în picioare.
     -Și acum ce fac?Aștep să vad ce se întămplă de parcă nimic nu s-ar fii întâmplat? Și ce ritual de primăvară?
      -Da.Altceva nu ai ce face. Ritualul de primăvară e atunci când,cu ultimele puteri facem o vrajă la lac ne cufundăm mâinile în el și...Puff!
       -Puff?
       -Avem din nou puteri mai mari,explică prima femeie care vorbise. Dacă se întâmplă lucruri ciudate lovește de trei ori această piatră și noi vom știi,spuse asta și scoate o pietricică cu fornă de stea de undeva dintrun buzunar al pelerinei.
    Iau piatra,ne crezând că aveam să o folosesc. O bag în buzunarul blugilor.
    -Știți cumva pe unde trebuie să o iau ca să ajung în tabără?
    -Urmează lumina,zise femeia în timp ce dădu din mână și aparu o sclipire mică de lumină.
    -Mulțumesc!spun eu și mă grăbesc să prind luminița.
    Într-un final ajung ,iar aceasta dispare.
    Merg spre cabană cu hainele ude și dau peste Deniell.
    -Vai,Jesie,ce-ai pățit?Ești complet udă!îmi zice și-și pune hanoracul pe care îl purta peste umerii mei.
    -Mulțumesc! Ți-l dau înapoi după ce mă schimb.Pa!
    Mă îndrept spre cabană și o văd pe Nicole că stătea în fața ușii.
    -Auzi?!Tu cine te crezi?!Să știi că n-o să-ți meargă!Toate figurile tale de fată cuminte.Deniell e al meu să-ți intre bine asta în cap.
    -Eu nu am făcut nimic...
    -Hai lasă-mă am văzut cum te dădeai la el în autocar,la foc și acum.
    - Te dai din ușă?o întreb deja enervată.
    -Bine,dar să știi că dacă te mai prind dându-te la iubitul meu ultimii ani de liceu am să ții fac un coșmar! Pa,ratangie mică și udă ce ești!
     Se dădu-se la o parte și se îndreptă către Naty.V-am spus eu.Regina Dramelor.Sincer mă mir cum bietul băiat mai rezistă cu ea.E IN-SU-POR-TA-BI-LĂ.
     În fine... Inru în cameră.
    

   Hei! Sper că v-a plăcu!

Cea mai puternică vrăjitoare din greșalăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum