* * *
Orele s-au terminat, asa ca a trebuit sa ma intorc acasa...
Am trecut din nou pe langa cimitir, am grabit pasul atat de mult incat m-am trezit alergand ca o descreierata.
Am deschis usa si am dat nas in nas cu bunica:
-Cum a fost? Ti-ai facut prieteni?Ti-a placut?
-Mda..a fost ok..i-am raspund si m-am dus in camera...
Fusese ok, imi placusera, dar nu puteam sa-mi iau gandul de la el..voiam sa-l revad..nu puteam sa astept...
Nu intelegeam de ce a plecat...
Am incercat sa-mi fac temele, apoi am citit putin si astfel a trecut si ziua asta...
S-a facut dimineata...
Am deschis ochii si am sarit din pat, m-am schimbat repede in aceleasi haine precum ziua trecuta, am fugit in bucatarie, am luat un mar si am fugit afara ignorand protestele bunicii, care imi pregatise micul dejun.
Am alergat pana in clasa.
El era deja in banca, cand m-a vazut a zambit.
I-am zambit inapoi si m am asezat.
"Buna!" i-am spus timida.
"Buna, sunt Vladimir, nu putem vorbi acum, dar dupa ore trebuie sa vii cu mine, asta doar daca vrei.." a spus si a zambit..
Vocea lui imi rasuna in urechi.
Am dat din cap fara sa ma gandesc.
Orele treceau..
Ma intorceam spre el din 10 in 10 minute..nu voiam sa il pierd din ochi..din nou...
Si s-au terminat..
S-a ridicat si mi-a spus: "Haide!"
A iesit, eu l-am urmat..
Trebuia sa fug sa tin pasul cu el..
A intrat in cimitir...
M-am oprit...si el s-a oprit..
S-a intors si m-a prins de mana.
"Ai incredere in mine!" mi-a spus, asa ca l-am urmat.
Am intrat printr-un fel de mormant, dar am ajuns intr-o incapere...
Era intuneric, mult intuneric, peretii erau din ciment, era frig, foarte frig..
Acolo erau 8-9 persoane, m-am speriat..
-Am adus-o, a spus el mandru.
-Nu pot sa cred! a tipat o femeie.
-Ei sunt prietenii si familia mea...a spus el.
-De ce stati intr-un cimitir?am intrebat eu speriata.
-Toata lumea stie ca vampirii stau in cimitire...a spus unul.
Am facut ochii mari si am repetat: ...vam...pirii?
-Ce? Nu ti-a spus?
-Linisteste-te, mi-a spus Vladimir.
-Da, nu-ti facem nimic..oricum nu avem cum...mereu am fost inutili impotriva vrajitorilor..
-Nu ne-am putea confrunta cu cea mai puternica...
-Ce??Vrajitori?
M-am speriat si am fugit...am intrat in padure.
M-am pirdut...
M-am invartit in cerc, cred, toata arata la fel, adica infricosatoare, vantul sufla cu putere, m-am lovit de cateva crengi, m-am impiedicat si am cazut.
Am vazut ceva miscandu-se in fata mea.
Apoi ceva stralucitor...doua cerculete...
Imi pareau cunoscuti...
Era chiar...
