Haru:
Au trecut 2 ore și...acum trebuia să am oră cu tine. Mă îndreptam spre sala de clasă cu frică. Eram agitat, inima îmi bătea prea tare, eu ...nu știu ce mi-ai făcut.
Am intrat în sala de clasă și te-am văzut stand ca de obicei, în același loc, la fereastră. Imediat cum am intrat în clasă, ochii mei s-au fixat pe tine. Tu, însă, nu te-ai uitat la mine. Probabil mă urăști in momentul ăsta. Am stat în tocul ușii vreo 2 minute, nefăcând altceva decât să te privesc. Aveai o privire...atât de ciudată. Parcă...fară pic de emoție. Am făcut un pas înainte, vrând să merg la locul meu, însă imediat cum ai auzit pași, ți-ai întors privirea. Ochii tăi mă urmăreau. Am înghețat pur și simplu în momentul ăla. Dădeai sa te ridici din bancă și probabil sa vii spre mine, doar că, în momentul în care te-ai ridicat, am ștes-o de acolo. Am fugit pe hol, cu privirea în jos, abținându-mă să nu plâng. Simțisem însă imediat ceva. Ceva ce mă făcuse să mă opresc. Era cineva... mi-a prins ghiozdanul. Am simțit imediat cum sunt tras înapoi și trântit de dulapuri. M-am uitat atent la chipul celui ce mi-a făcut asta, și observasem că era unul din băieții cu care stă Yogi.
-Măi, măi! Ce avem aici?
CITEȘTI
Băiatu, Ai Un Pix?
Короткий рассказ-Băiatu, ai un pix? -Da...în pantaloni! -Pot să-l văd și eu? Din momentul în care Haru îi cere un pix lui Yogi, lucrurile i-au o întorsătură...ei bine... #6- proză-scurtă- 05.10.2018