Haru:
Au trecut aproape 3 săptămâni. Da, au fost exact la fel...anoste, reci, aiurea...totul e aiurea fără tine mai nou. Astăzi e ziua in care se afișează foaia cu admiterile la facultate. M-am uitat la numele meu, văzând că am intrat la Wasēda...normal. M-am uitat după la numele tău...care...nu era pe listă. Mă speriasem puțin. Am mers la domnișoara Bennet să-i cer niște informații.
Am gasit-o plimbându-se repezită pe holuri cu niște hârtii in mâna.
-Doamnă Bennet!
-Repede, Haru! Ce e?
- Eu ăm...păi m-am uitat pe foaia cu admiterile la facultate și numele lui Yogi Ryuzaky nu e pe listă...
-Haru, pe lista aceea sunt incluși doar elevii admiși la facultățile și universitățile din oraș și din țară. Domnul Ryuzaky a intrat la UCLA...în Los Angeles, America.
Am rămas blocat în momentul acela.
-Daca îl vezi, da-i tu vestea bună! Eu am treabă! Spuse inmanandu-mi un plic.
Am luat in mana scrisoarea ta de admitere. Îmi venea să o rup in mii de bucățele și să o ard in momentul ăla. Însă știam cât de mult înseamnă pentru tine....
De ce îmi faci asta?
CITEȘTI
Băiatu, Ai Un Pix?
Short Story-Băiatu, ai un pix? -Da...în pantaloni! -Pot să-l văd și eu? Din momentul în care Haru îi cere un pix lui Yogi, lucrurile i-au o întorsătură...ei bine... #6- proză-scurtă- 05.10.2018