Mereu mi-am spus că să renunți nu e o soluție. Indiferent de cât de greu ar fi,să nu renunți niciodată. Încă sunt de aceeași părere,doar că.. În ultima vreme.. Am început să mă gândesc.. Să mă gândesc mult,la multe chestii. Ăsta e unul din miliardele mele defecte,gânditul prea mult. Poate că asta e și problema,faptul că-mi bat capul cu niște lucruri cărora n-ar trebui să le dau atâta importanță.. M-am gândit.. Am văzut că în ultima perioadă nici măcar nu sunt în stare să-mi țin persoanele dragi aproape.. Îmi pasă de ele mai mult decât îmi pasă de mine,dar nu le-am arătat asta niciodată.. Nu știu de ce.. E ciudat.. Văd cum pleacă anumite persoane din viața mea,altele cred că m-am schimbat și se îndepărtează.. Poate așa e. Poate m-am schimbat. Nici nu mi-am dat seama când.. Poate m-am schimbat în bine,poate m-am schimbat în rău.. Încă nu știu.. Știu doar că am rănit persoane dragi pentru care mi-aș da și viața.. Le-am rănit fără să vreau.. Asta mă face o persoană orobilă,așa cum îmi spun eu zilnic,în oglindă? Sau doar de neînțeles? Nu știu.. Nu știu mai nimic despre mine în ultima vreme.. Știu doar că am început să iau din ce în ce mai des în considerare faptul de .. a dispărea.. Pur și simplu. E foarte ușor să dispari.. Aș scăpa de toată greutatea pe care o simt în suflet,aș scăpa de toate comentariile răutăcioase despre mine și aș scăpa lumea de o persoană de care să-și bată joc.. Nu încurajez așa ceva,sub nicio formă,e o greșeală enormă pentru care sigur vei plăti foarte scump,dar în același timp înțeleg cum e să te saturi,să simți că nu mai poți, să vrei să scapi de tot ceea ce simți,știu. Și eu trec prin asta.
Doar că încă n-am curajul s-o fac.. Și mi-e groază când mă gândesc că aș putea găsi curajul acela în curând.. Dar după îmi spun.. Sunt atâtea lucruri frumoase în viață de care aș putea să mă bucur,de ce să-mi iau acest drept? De ce să renunț și să le fac pe plac oamenilor răi? De ce să nu continui și să arăt tuturor și cel mai important,să-mi arăt mie,că se poate,indiferent de cât de crudă ar fi lumea..
Nu renunțați. Niciodată.
Chiar dacă simțiți că sunteți la pământ,că sunteți singuri,că nu mai puteți rezista.. Nu e adevărat. Puteți rezista. Trebuie doar să credeți în voi. Nu vă fie frică să fiți singuri,nu vă fie frică să suferiți. Viața e plină de aceste lucruri. E un amestec de experiențe ciudate și sentimente. Nu vă lăsați înfrânți de probleme,luptați cu ele până câștigați. Luați o pauză,dacă e nevoie,dar nu renunțați. Puteți. Puteți să faceți orice vă doriți. Trebuie doar să nu renunțați... Și veți fi uimiți de cât de frumos va fi rezultatul.
Știu,eu sunt un nimeni pentru voi. O banală anonimă,dar această ființă oarecare crede în voi. În fiecare dintre voi. Nu vă cunosc,dar cred în fiecare persoană în parte. Vă cred în stare să vă rezolvați problemele și să "părăsiți câmpul de luptă" cu zâmbetul pe buze. Să știți că mereu e cineva,aproape sau departe,care crede în voi. Eu sunt un nimeni,cum am spus,dar cred în voi. În fiecare în parte. Poate vă ajută să știți că cineva chiar e de partea voastră atunci când toată lumea pare să fie împotrivă..
Nu renunțați. Niciodată.
