Return of the Ancient Legion

capitolul II

II

Printre gardul înalt de fier, proaspăt vopsit în negru, se ivea casa impunătoare a prim- ministrului, care era dotată cu grădină de flori colorate şi parfumate, o fânână arteziană scluptată în stâncă şi multe statui albe care erau ca nişte paznici de încredere ai vilei. Acest conac era considerat unul dintre cele mai frumoase case din capitală. Pe scara exterioară din marmură, urca o doamnă scunda, avea nişte sandale cu toc înalt pentru a-i compensa talia redusă, jeans, o cămaşă verde şi ochelari de soare, care îi acopereau aproape toată faţa mică şi ascuţită. Era Viky Shadow, mătuşa lui Justin. Ea alături de soţul ei s-au mutat de doi ani în casa lui Kelvin McKing, sub pretextul de a acorda nepotului lor mai multă atenţie şi de a-i oferi sprijin în legătură cu moartea Erikeăi. Adevăratul lor motiv era altul, încă de mult Viki dorise o poziţie mai înaltă în societate, o casă mai mare, o avere mai strălucită.

Intră grăbită în casă, trântind cu putere uşa principală. Cu o mişcare violentă îşi scoase ochelarii, lăsând să i se vadă nişte ochi mici şi căprui conuraţi în exces cu negru.

-Chaaaaaaaaales!!! Strigă ea din holul cel mare. Charles!

Îndată apăru capul alb şi uşor plecat al servitorului:

-Doamnă Shadow, m-aţi chemat?

-Da’ ce tu nu auzi? Se răsti ea cu un glas piţigăiat, dând violent din mâini. Ce trebuie să te strig de zece ori? Păi te crezi în concediu, să vi când ai tu chef? Nu ştiu de ce te tot ţine Kael aici, că eu te-aşi da afară urgent...las’ că vorbesc eu cu el. Păi se poate aşa ceva? Leneşule!

Charles Loyd îndură aceste remarci neadevărate, precum un martir, dădea respectuos din cap şi avea privirea plecată. Deja se obişnuise cu aceste ameninţări care erau foarte dese din partea lui Viky Shadow. Niciodată nu înţelesese cum această femeie rea şi nedreaptă era sora domnuli Kelvin McKing. Acesta avea un suflet mare şi generos, iubind dreptatea. Prin bunăvoinţă şi deciziile înţelepte reuşise să creeze o economie puternică şi un trai mai ridicat în insula sa, Noa Zeelandă. Însă după moartea soţiei prefera să stea mai mult singur, să mediteze şi să se plimbe prin grădina de trandafiri, care a fost plantată de soţia sa, chiar dacă aparent părea că nu-l interesează starea celor din jur, el îşi îndeplinea cu stricteţe atribuţiile de conducător şi se interesa periodic de fiul său, deşi acesta nu ştia.

-Doriţi să vă aduc ceva, doamnă? Întrebă Charles cu o voce care nu trăda nici un sentiment, când Viky Shadow s-a oprit pentru a lua o gură de aer.

-Spune-i bucătăresei Thalia să îmi aducă prâzul, să fie fără carne, iar ciupercile să fie bine rumenite...aaa, să-i spui că nu mai vreau morcovii tăiaţi pe lung, îi vreau rondele şi... aaa data trecută varza a fost rece!

-Altceva?

-Pregăteşte o baie fierbinte că sunt ruptă de oboseală, iar tocurile astea mi-au făcut bătături, spuse Viky privindu-şi cu milă călcâiele înroşite... Am mers aşa de mult prin magazine.. se plângea ea mai mult pentru sine, dându-şi jos sandalele. Aa.. să te duci să parchezi maşina şi vezi că portbagsjul este pin cu plase. Spune-i lu Becky că trebuie să îmi aranjeze hainele cumpărate în şifonier. Începu iar Viky cu îndicaţiile pe un ton iritat. Atât! Poţi pleca.