La un moment dat aud muzica tare în casti. Ma sperii și ma trezesc. Ma uit la telefon. Era Cristi. Ma suna..
Eu: Alo? spun eu somnoroasa.
C:Vino repede la spital! Starea lui Vlad s-a agravat! trezeste-le si pe Stefi si pe Ale si veniti repede!!!!!!!!!!
Eu:Okkkkkk.
Le trezesc pe fete.
Ș: Ce..... S-a întâmplat?
A: De ce mai trezit? *și casca*
Eu: Starea lui Vlad s-a agravat....
Ș&A: Ce?!
Eu: Mda......Fetelor... Dacă....
Ș: Nu mai gândi așa!
A: Va trai!
Ne îmbrăcăm. Îmi iau geaca lui Vlad pe mine. Eu sunt gata. Fetele mai aveau puțin. Ma simțeam........ Nu stiam ce sa fac... Atunci vad un trandafir pe masa din bucatarie... Iau o mică foaie și scriu..
,, Vlad, nu stiu daca o sa mai apuci.... sa... sa citești scrisoarea aceasta.... Dar vreau sa stii ca... eu te iubesc foarte mult! Esti cel mai frumos și bun băiat! Mereu ai fost alături de mine.... Mereu ai vrut să ma ajuți.... Să stai lângă mine... Dar te-am respins... Iarta-ma pentru tot..... Te iubesc... Blondule....
Isabelle"
Ma apuc de plâns. Imi curge o lacrima pe foaie... Lipesc hartiuta de trandafir...
A: Ce faci cu trandafirul ăla?
Ș: Da, ce faci?
Eu: E pentru cineva foarte important....
Iesim din apartament. Îi vad pe părinți...
Eu: Mama... Tata... Și voi stiti?
M: Mda....
T: Draga... Stiu că-l placi pe Vlad... O să fie lângă tine dar...
Eu: TATA! O SĂ TRAIASCA! Sper....
Mergem la spital.
<<<Din perspectiva lui Cristi>>>
Isa, Ștefana, Alexia și părinții Isei vin spre spital... Eu sunt deja cu ai mei... Starea lui Vlad s-a agravat....Ma uit la el.... Ma uit în stânga mea și vad cum vine Isa și ceilalți...
I: Am venit! Unde e Vlad????
Eu: Tot în salonul lui.....
I: Trebuie să intru!
Eu: Ok... Dar ce e cu trandafirul?
<<<Din perspectiva Isei>>>
Întru în salonul lui Vlad.
Eu: Vlad....
Ma așez lângă el...
Eu: Te rog... Nu....
Ma apuc de plâns...
Ș: Isa, hai la noi...
Eu: Acum...
Îi las trandafirul pe piept.. Și ies afară din salon...
<<<DIN PERSPECTIVA AUTORULUI>>>
Isa se duce la ceilalți. Vorbeau... La un moment dat... Vlad... Se mișcă... Deschide încet ochii... Clipește de câteva ori...
V: U.. unde ma aflu? Ce e ăsta? *i-a trandafirul*
Deschide biletelul.
V: ,, Vlad, nu stiu daca o sa mai apuci.... sa... sa citești scrisoarea aceasta.... Dar vreau sa stii ca... eu te iubesc foarte mult! Esti cel mai frumos și bun băiat! Mereu ai fost alături de mine.... Mereu ai vrut să ma ajuți.... Să stai lângă mine... Dar te-am respins... Iarta-ma pentru tot..... Te iubesc... Blondule....
Isabelle"
Acesta se uita nedumerit...
<<<Din perspectiva Isei>>>
Ma mai uit o dată la Vlad...
Eu: Ăm...
C: Vlad! Citeste un bilețel!
Eu: Nu visez!
Întru repede în salon.
Eu: VLAAADDDD!
Îl imbratisez și plâng.
V: Ăm.... Unde ma aflu?
Eu: Cum adica? Vlad! Esti la spital! Și ai ieșit din coma! *spun cu zambetul pe buze și plangand*
V: La spital?! Am citit un biletel!
Eu: Mda... Vlad... Stii....
V: Cine e Vlad? Cine e Isabelle? Cine esti tu?
Ma uit cu ochii mari la el....
C: Vlad.. Sunt... Eu... Cristi! Fratele tau geamăn!
Ceilalți se apropie de Vlad.
V: Am un frate? Cine e Vlad?????
Eu: VLAD!
Atunci intra doctorul..
D: Se pare că are amnezie totală...
Eu: Poftim?!
D: Din câte am auzit s-a lovit foarte tare la cap!
Ș: Pai... Și... Nu își va reaminti nimic?!
D: Dacă îl duceti în locurile familiare... Poate da...
A: Ce?!
Eu rămân șocată. Atunci vine Beatrice.
B: Buna. Vlad s-a trezit?
V: Tu esti iubita mea!
B: Cine, eu?
V: Da!
B: Ba nu...
V: Ba da!
Eu: VLAD! EU SUNT IUBITA TA! SUNT ISA! UITE... GEACA... E A TA! NU MA TII MINTE?
V: Nu stiu cine esti... Dar fata aia e iubita mea!
Eu: Nu pot să cred... NU POT SĂ CRED!
Ma învârt prin salon.
Eu: NU POT SĂ CRED! *și dau cu pumnul în perete* DE CE TOCMAI MIE?! DE CE????
Ma intorc la Vlad.
Eu: Tu nu stii cine sunt eu?
V: Ăm... Nu... Și cine e Vlad?
Eu: TU ESTI VLAD! VLAD MUNTEANU!
Ma apuc de plâns și cad în genunchi...
A: Isa... Hai sa mergem acasă...
Ș: La 10 venim sa il luăm pe Vlad... Și incercam sa facem tot posibilul.....
Eu: Nu pot sa cred!!!
V: Ăm... Imi explicați și mie ce se întâmplă?
B: O sa stau cu el...
Ne întoarcem acasă. Ma culc.
Ora 09: 30....
Ma trezesc.... Ma uit în oglindă... Am dormit îmbrăcată cu hainele cu care am mers la spital.... Ma duc în bucătărie.. Le vad pe Ștefana și Alexia care stăteau la masa...
Eu: Buna...
Ș: Buna..
A: Vrei ceai?
Eu: Mdea....
Beau cana de ceai.
A: Mergem la spital???
Ș: Dap..
Eu: Fetelor..daca Vlad nu o să-și mai revină...
A: Isa! Trebuie să speri!
Ș: Dacă te gândești ca nu o să te mai țină minte... Asta se va întâmpla...
Mergem la spital.
<<<Din perspectiva lui Cristi>>>
V: Okey... Deci eu sunt Vlad Munteanu... Am 16 ani... Și tu esti fratele meu! Și... Am un canal de YouTube.
Eu: Da!!!
V: Ăm.... Sigur?
Eu: Da!
V: Esti fratele meu?
Eu: Da! Uite! Semanam!
Îi dau telefonul.
V: Ăm... Deci ăsta sunt eu...
Eu: Daaa!
V: Nu sunt urat... Chiar arat bine!
A: La fel de narcisist ramai Vlade!
Eu: Ati venit!
Ș: Da.
V: Bunaaaaa! Isabella!
I: Nu ma cheamă ISABELLA! CI ISABELLE!
V: Scuze...
Eu: Of... Cristi.... Ce ne facem?
Eu: Acum il ducem acasă...
Mergem acasă. Intram în apartamentul băieților...
V: Asta e camera mea?
Eu: Da...
I: Pot sta doar eu cu Vlad?
Eu: Desigur.
<<<Din perspectiva Isei>>>
Eu: Vlad...
V: Da?
Eu: Ma bucur să-ți vad ochii căprui din nou....
V: Mersi....
Atunci intra Beatrice.
B: Buna.
Eu: Buna...
B: Pot sta cu Vlad?
Eu: Mdea....
<<<Din perspectiva lui Beatrice>>>
Incerc să îi spun lui Vlad cine e... Ne uitam la câteva videoclipuri cu el...
Eu: Ți-ai adus aminte de ceva?
V: Nup...
Eu: Eu zic sa te culci puțin...
V: Ok... Deci tu esti iubita mea?
Eu: Pai.... N...
V: Dap!
Eu ies din camera lui Vlad.
<<<Din perspectiva lui Vlad>>>
Ma pun în pat... Deci eu am fost în coma... Și acum nu stiu cine sunt... Ok... Adorm....
Am facut milionul!
Selly! Mimi! Gami!
Salut eu sunt Vlad.....
Facem seria noastră geamăn VS geamăn...
???: Vlad... Deși ai amnezie.... O să îți revii! Ai nevoie de o persoană foarte importantă... Dar asta trebuie tu să descoperi!
Eu: Cum arată?
???: Acum... E o persoană care nu prea o bagi în seamă... Deși tine mult la tine... Vlad! Încearcă să îți reamintești!
Eu: Și cum fac asta?
???: Tu trebuie să descoperi singur!
Eu: Ce??? Alooo! Unde esti???
Ma trezesc. Cred ca imi aduc aminte câteva lucruri....
Eu: Cristi!
C: Da?
Eu: Am un milion de abonati?
C: Da! Dar de unde stii?
Eu: am visat asta... Și cred ca trebuie să ma duceti în locurile familiare...
Atunci intra un catel în camera.
Eu: Stai! Câinele ăla... Il stiu de undeva.... E... Stai! Trebuie să imi aduc aminte! Ceva cu S.... Sp...
C: Spot!
Eu: Așa!
C: Deși e prima zi... Chiar îți aduci aminte lucruri... Hai sa te ducem și la Isa...
Eu: Ok...
Iesim din apartament... Sunam la usa Isei....
______________________________________
1233 cuvinte
