Stay with me

CAPITOLUL 6- MIKE

Nu stiu ce s-a intamplat cu mine. Privirea a inceput sa se clarifice. Sunt pe autostrada si cineva ma tinea in brate. Tin minte ca afost o explozie. In spatele nostru se vedea un fum dens. Persoana respectiva ma tinea in stil mireasa. Imi intorc capul si il vad pe Mike. Se poate observa dupa privire ca e extuenat. Ii pot observa cateva larcrimi. Isi trage nasul la cateva secunde distanta. Voiam sa ii zic sa ne oprim dar il vad ca vrea sa zica ceva.

-Haide Em, inca putin, mai e umpic si ajungem la vechea masina. Ne schimbam putin planul. Tot ce vreau e sa fii tu bine, daca dupa explozia asta ai patit ceva nu osa mi-oiert niciodata. Em, nici nu stii cat te iubesc. Mai avem umpic si ajungem acasa. Ti-am mai povestit ca am si un caine? Da, il cheama Rex. Si o pisica? Da am si o pisica, o cheama Cafea, dar eu o alint cu Cafeluta. Seamana cu pisicile din filme, grasa, lenesa si alintata. Mai avem de mers 4 kilometrii pana la masina. Dupa in maxim 3 ore ajungem. Acasa, ai o biblioteca. Am toate cartile tale preferate, si autorii tai preferati. Te-as ruga sa nu ma parasesti. Dar eu stiu ca tu esti puternica si nu ma lasi singur. Te rog Emma!, spune el printre suspine

Cade la pamant plangand. In tot acest timp l-am lasat sa vorbeasca. Il simteam ca vrea sa se descarce. Plangea din suflet. Ii simteam fiecare lacrima pe obrazul meu. Nu m-am putut abtine si am inceput sa plang si eu. In minte mi-a venit melodia ,,One day". Ma uit la el. El avea capul pe burta mea. Inca plangea. Pare ca totul e pregatit. Daca m-as simtii si in siguramta ar fii totul perfect. Ii pun mana pe cap iar el sare la gatul meu sa ma imbratiseze. Asta e prima si ultima imbratisare pe care o accept de la el.

-Sincer? Si eu abia astept sa ajung acasa simt ca vreau sa ma intind itr-un pat, sa imi fac un dus si sa stau degeaba. Pana acum nu am avut nimic. Decat un dus fugitiv si un spalat pe cap. Am nevoie de relaxare. Iar daca mai plangi nu rezolvam nimic. Asa ca aduna-te, revino-ti si hai la drum sa gasim masina. Petru ca asa, eu nu continui. Mai bine mor aici decat sa continui chinuita., ii zice eu cu vocea ragusita.

-Emma, esti foarte curajoasa si foarte puternica.Am incredere in tine nebuneste, ai aici cheile de la masina. Eu sunt extenuat. Am mers 8 kilometri. Tu mai ai 4. Te-am vazut ca stii sa conduci asa ca am incredere in tine ca nu o sa ma lasi sa mor aici de foame.,imi spune el intristat.

-Bine!,ii spun sec si ma ridic. Vin repede, ai grija de tine!,ii mai zic eu.

Trebuie sa ma reculeg si sa ma indrept spre succesc. Nimic nu ma poate oprii. Daca stau sa ma gandesc mai bine asta e sansa mea sa scap de diavolul gol. Adica Mike dupa toatea stea merita sa moara in chinuri, si am sa il las exact asa sa moara. Nu merita sa ajunga acasa. Incepsa alerg si tip: Libertate! Nu imi pasa daca ma aude sau nu, am scapat de javra aia. Masina ma asteapta sa plec cu ea. Gata,ajung acasa! In sfarsit o sa o revad pe mama, pe Alexandra. Decid sa incep sa alerg ca sa ajung cat mai repede la masina. Recunosc drumul. Cred ca mai am mai putin de 1 kilmetru. Incep sa vad o constructie. Ma apropii din ce in ce mai mult.

Cand am ajuns am cazut in fund la pamant. Sunt extuenata, insa gandul ca voi ajunge acasa, m-a ridicat de jos. Am luat cheile din buzunar si le-am indreptat spre masina. Masina s-a deschis si am instrat inauntru. Imediat cum am intrat inautru m-a izbit parfumul lui Mike. In momentul acela mi-am dat seama ca nu il pot lasa sa moara, oricat de rau a fost si va fi cu mine. Trebuie sa ma intorc sa il iau. Macar mama nu trebuie sa imi poarte grija, crede ca sunt moarta. Inca nu imi vine sa cred ca exista un mormant cu numele meu pe care scrie ,, AICI SE ODIHNESTE EMMA THOPSON"

Ajunsa la Mike, ma dau jos din masina. Abia mai putea respira. Am tresarit si tasnit ca arsa din masina. Are nevoie de ajutor iar eu il voi ajuta. Nu il voi lasa sa putrezeasca aici. In portbagaj am gasit ceva de rontait si niste apa. L-am pus pe banchesta din fata si l-am infasuraat intr-o patura gasita tot in portbagaj. I-am pus centura si I-am scos din buzunar telefonul. Am cautat aplicatia GPS si am cautat ,,ACASA". Mai avem in jur de 100 de km de condus... O voi face doar ca sa ajung in acel pat promis de Mike.