Apel necunoscut

apelul 24

Mike: Hei.

Amber: Niciun hei. La ce te-ai referit ieri cu ai-sa vezi tu?

Mike: La un lucru care ai să-l observi în câteva minute.

Amber: Chiar? Iar, ai să omori pe cineva?

Mike: Nuştiu, ai să vezi tu.

Amber: Şi cam cât mai durează să faci ceva?

Mike: 3...2...1...şi...

Amber: Şi ce? Te-ai băşit?

Mike: Da mă, fix, m-am băşit.

Amber: Ştiam eu.

Mike: Nu m-am băşit.

Amber: Atunci ce s-a întâmplat?

Mike: Uităte pe geam.

Amber: Mie şi frică sa mă uit.

Mike: Hai mă uităte că n-am mai omorât pe nimeni.

Amber: Promiți?

Mike: Promit că ce?

Amber: Că n-ai omorât pe  nimeni.

Mike: Promit.

Amber:Nu-mi vine să cred.

Mike: Ce să crezi?

Amber: Ce ai făcut.

Mike: Ce nu-ți place?

Amber: O ador.

Mike: Mă bucur.

Amber: Dar, cu ce ocazie?

Mike: Pentru că m-am comportat urât cu tine până acum.

Amber: Serios?

Mike: Da. Şi vreau să-mi cer scuze pentru tot.

Amber: Ooo, deci răul Mike a devenit bunul Mike.

Mike: Poate.

Amber: Atunci mă bucură.

Mike: Să te bucure.

Amber: Dar, cum ai făcut să iei camionul ăla?

Mike: Cunosc nişte oamenii.

Amber: Şi toți trandafirii ăia?

Mike: Cunosc alți tipi.

Amber: Oricum, e foarte romantic cu toți trandafirii ăia care sunt în camion. Apropo vezi că trebuie să-mi repari gardul şi când o-să ia camionul de aici?

Mike: Păi, acum şi ți lasă pe toți în grădină. Şi nu-ți face grijă de gard vor veni nişte tipi să-l  repară. Şi mai ales atât să fac de la stricarea trandafirilor din grădina ta, atunci când ți-am omorât mama, dacă-ți mai aduci aminte.

Amber: Da, îmi aduc aminte nu trebuie să mai repeți.

Mike: Scuze.

Amber: Tu îți ceri scuze? Cred că ai pățit ceva de zici astea.

Mike: Ce te faci să zici astea?

Amber: Păi, poate data trecută erai supărat foarte tare pe mine. Şi poate că mi-ai omorât mama, prietena şi iubitul.

Mike: Eh, asta a fost în urmă. Acum sunt diferit.

Amber: Mike, tu mă placi?

Mike: Ce? Noo... de ce te-aş place?... Trebuie să închid.

Amber: Dar...

Mike: -Apel încheiat-