In love with the wrong Playboy

7. Serenity Restaurant

*capitol editat*  

Alice's POV

„Spune-mi unde ma duci!" il oblig pentru a mia oara in 20 de minute, insa el doar zambeste si imi spune ca nu o sa aflu decat cand ajungem.

„Te rog," ma plang si fac ochi de catelus, cu toate ca nu o sa-i vada, fiind atent la drum.

„Stiu ca faci ochi de catelus, Ali. Si nu te mai plange atat, nu e ca si cum te duc intr-un loc urat. Tot ce pot sa-ti spun despre el e ca o sa-ti placa," a spus, dupa care si-a intors capul pentru cateva secunde sa se uite la mine, mi-a zambit, apoi si-a indreptat din nou atentia catre drum.

Dupa 10 minute am ajuns in fata unui restaurant care parea scump la prima vedere. Ethan a oprit motorul, a iesit din masina si a alergat in jurul ei pana in partea opusa, deschizandu-mi usa si intinzandu-mi mana ca sa ma ajute sa ies.

„Multumesc, esti un adevarat gentleman," il complimentez cu un zambet timid si cu obrajii imbujorati.

„Numai ce e mai bun pentru tine, printeso," imi raspunde cu un zambet bland si isi pune mana pe talia mea, ghidandu-ma spre restaurant si blocand masina pe drum spre intrare.

Mi-a deschis usa si m-a lasat sa intru prima, eu avand cateva secunde sa inspectez locul.

Era un restaurant linistit, cu pereti inchisi la culoare si ospatari imbracati impecabil, cu candelabre imense si curatenie imaculata.

Ne-am indreptat amandoi spre receptionera, care il privea cu atentie. I se citea dorinta in ochi si parea ca inca nu m-a observat.

„Buna seara! Cu ce va pot ajuta?" i s-a adresat ea lui Ethan, clipind des ca si cum ar avea ceva in ochi si aplecandu-se usor in fata pentru a i se vedea mai bine decolteul.

„Avem o rezervare pentru doua persoane," spuse el sec. La auzul ca suntem doua persoane, ea si-a intors capul rapid inspre mine si a inceput sa ma inspecteze din cap pana in picioare. A strambat din nas, s-a incruntat si s-a intors iar spre Ethan ca sa-i vorbeasca:

„Numele dumneavoastra?" spuse mai timida. Da, baiatul de langa mine poate avea acest efect.

„Grey," a spus pe un ton rece. Fata a cautat numele intr-un calculator, a aprobat din cap si ne-a spus sa o urmam spre masa. Ethan m-a luat de mana si am urmat-o impreuna pe receptionera. Ajunsi la masa, el a tinut scaunul pentru mine apoi s-a asezat si el, moment in care Jessica (receptionera, asa scria pe placuta cu nume) ne-a anuntat ca imediat va veni si chelnerul nostru si ne-a pus pe masa doua meniuri.

„Deci, spune-mi ceva despre tine. Ceva ce nu stiu, evident," mi-a spus el, toata atentia lui fiind asupra mea.

„Pai, sunt singura la parinti, am fost nascuta si crescuta in New York, am avut un iepuras cand eram mica, insa l-am omorat din greseala -"

„Cum ai putut sa faci asa ceva?" intreba el intrerupandu-ma, cu un dezgust fals.

„I-am dat prea multa mancare. Si nu e ca si cum am vrut sa fac asta, credeam ca ii fac un bine," spun suparata.

„Te inteleg. Si eu am avut un caine, insa a murit de batranete acum 2 ani."

„Oh, imi pare rau!" spun trista. „Hai sa incheiem subiectul. E randul tau sa-mi spui cate ceva despre tine," spun incercand sa il fac sa zambeasca. Si se pare ca am reusit.

„Pai, si eu am fost nascut si crescut aici, am un frate, Aidan. Sigur il cunosti. Am stat in coma 3 zile din cauza ca am facut accident de masina..." insira el lucruri despre viata lui, insa l-am intrerupt brusc.

„Ai fost in coma?" aproape ca tip socata, nevenindu-mi sa cred.

„Mda, era o cursa ilegala de masini si m-am bagat si eu, insa nu a iesit asa cum speram," mi-a raspuns razand, insa zambetul nu i se citea si in ochi.

„Oh, Doamne, cred ca a fost oribil, mai ales pentru parintii tai."

„Parintii mei au stat cu mine in fiecare clipa, nu m-au parasit deloc in cele 3 zile de coma. Iar dupa ce mi-am revenit, au facut cu randul pentru inca 2 zile, cat m-au mai tinut medicii internat pentru observatii," a raspuns, uitandu-se in gol. „Pot sa spun ca nu a fost cea mai roz perioada din viata lor," a incheiat el.

Nestiind ce sa zic, am afirmat din cap si am inceput sa rasfoiesc meniul. Da, am avut dreptate, chiar este un restaurant scump. Dupa cateva minute, m-am decis sa comand raviolli cu ciuperci. Tocmai la timp.

„Buna seara, eu sunt Robert si voi fi chelnerul dumneavoastra in aceasta seara," se prezenta el, uitandu-se la mine tot timpul. „V-ati hotarat ce vreti sa comandati?"

„Alice?" a intrebat Ethan.

„Da, eu vreau o portie de raviolli cu ciuperci."

„Iar eu vreau o portie de lasagna," a terminat Ethan comanda.

„Si de baut?" a intrebat chelnerul din nou, asteptand ca eu sa raspund.

Ethan s-a uitat la mine si a aratat spre meniul lui, unde am vazut ca degetul lui aratator arata spre cuvintele „Coca-Cola". Am dat aprobator din cap si el a raspuns:

„Doua pahare de Cola."

„Imediat," a spus chelnerul si a plecat grabit sa ne aduca bauturile.

„Acum hai sa incepem sa vorbim despre lucrurile mai serioase," a propus Ethan.

Si incepem...

******************************

Imi pare atat de rau ca e asa de scurt, insa am considerat ca nu am mai pus alt capitol de ceva timp, plus ca nu prea am avut timp de scris si nici inspiratie.

O sa incerc sa pun capitole mai lungi si va rog, cititi in continuare, lucrurile vor incepe sa se inaruie in jurul lui Alice curand. Se pare ca baiatul perfect  nu e chiar atat de perfect pana la urma.

P.S.: La multi ani tuturor fetelor care poarta numele Maria, inclusiv mie! 

Laura