- Cât de pietrificată să-ți fie inima, încât să nu poți să te îndrăgostești?
- Nu e. Dar și-ar fi dorit să fie.
- Ai fost îndrăgostită?
- Am iubit, și mă tem că înca o mai fac.
Mi s-a zăpăcit inima. Mi-am pierdut apoi rațiunea. Mi-am adaptat viața după prezența lui în ființa mea. I-am construit adăpost în sufletul meu, a devenit întreg din ceea ce însemn eu.
A plecat și odată cu el s-a luat pe sine, cel care era musafir în inima mea. Și l-a răpit și pe el, cel care locuia în sufletul meu.
Mi-a sfâșiat sufletul.
Mi-a fărâmițat inima.
M-a distrus.
Am fost învățată sa-mi ascult inima și să fac ce-mi dictează ea. Însă acum... Acum nu știu pe care părticică din ea să mă mai bazez...
CITEȘTI
Jurnalul unei Adolescente
Short Story"Totul este asa ciudat! Este ciudat cum incercam majoritatea sa ne remarcam prin gesturi nesabuite,cum incercam sa facem din nefiresc ceva firesc... sau poate eu sunt ciudata si gresesc ca incerc sa ma mentin la stadiul de firesc si sa fiu normala."...
