VOLUMUL II- Capitolul 1

223 16 8
                                    

P.O.V Alissia:

Au trecut 5 luni, iar eu cu Aiden suntem foarte fericiti..Ma bucur ca nimic nu a mai intervenit, singura problema este ca maine este ziua mea, am renuntat la liceu acum 3 saptamani, la fel ca Aiden ca sa ne puntem ajuta haita...Revenind la ziua mea, tot ce sper eu este sa nu mi se pregateasca o petrecere surpriza... Nu le suport, dar ma rog.

Este seara si am iesit din casa si m-am dus pe terenul de atrenament unde Aiden avea grija ca cei avansati sa se incalezasca, eu fac cu noii recruit, chit ca Aiden la inceput nu ma lasat, dar acum si-a schimbat opinia..yey.

M-am dus in spatele lui si mi-am inconjurat bratetele in jurul lui...Muscandul de lobul urechii, facandul sa geama incet ca sa nu auda ceilalti, s-a intors cu fata la mine si a inceput sa isi lipeasca buzele de ale mele, atat de dulci si calde ca o ciocolata calda.
        -Aiden, hai mai...trb sa plec.
        - Ce trebuie?
        -Da, smiorcăială..
        -Ohhh...
M-am distanțat de el și m-am dus la locul unde ii antrenam pe noii recruti.
    -Bun dragilor, hai să începem cu niste ture? Și după încălzire continuăm cu luptele..
- Da luna!! spun toți cu respect.
Au început sa alerge, iar eu m-am întins pe iarba începând sa fac abdomene. După 10 minute in care sau reintors de la alergat sau pus în fund iar eu in fata lor am format perechile.
  - Ana cu Andree
     Bogdan cu Seba
     Vladimir cu Dimitrie
     Laura cu Cosmin
     Și cam atât pt acum...
Cu toții s-au dus în fața și au început să se lupte..
-Andree, Seba, Vlad și Laura, veniți la mine!
-Da lu..  
DINTR-O DATA SE AUZISE UN URLET...

Cine credeți că a format acel urlet
Ce credeți că o să se întâmple

Aflați în următorul capitol..până atunci v-am pupat
  
#322

Suflete PredestinateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum