Capitolul 5- Călătoria+Viziunea

381 20 0
                                    

NU, NU AM MURIT, DAR N-AM AVUT TIMP SA POSTEZ DECI AM SA MA REVASEZ, AM POSTAT IN SEARA ASTA SI AM SA MAI POSTEZ SI MAINE, NU UITATI CA MAINE LA URMATORUL CAPITOL SA IMI ZICETI PARERILE VOASTRE

PUP!!!!!!


Peste 2 săptămâni:

tata: Haideti fetelor! Ca nu mai prindem avionul.

DA, cred ca va intrebati ce s-a intamplat in cele doua saptamani?... pai se pare Erika era sufletul-pereche al lui Issac, chiar se inteleg bine...dar in rest, nimic special.Azi trebuie sa plecam la NewYork, iar eu cu Erika ne-am trezit foarte tarziu. Acum ne imbracam, eu mi-am o tinuta de vara:

Iar Eika la cererea lui Issac s-a imbract asa:

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Iar Eika la cererea lui Issac s-a imbract asa:

Am coborat la parter unde ne asteptau: tata si Issac

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Am coborat la parter unde ne asteptau: tata si Issac

     Cand acestia ne-au vazu, tata ma luat in brate, iar Issac a luat-o pe Erika sarutand-o scurt, dar apsat pe buze. Am intrat cu totii in taxi, eu cu iubaretii in spte iar tata in fata. Am ajuns. Mi-am luat geamantanul, rucsacul si gentuta cu telefonul, banii+biletele de avion, incarcatorul portabil si castile+ o carte. Ceilalti au intrat cu bagajelelor, dar norocoasa de Erika, Issac s-a oferit sa ii care bagajele. Am dat biletele lui tata sa rezolve ceva iar apoi ne-am imbarcat. Eu aveam locul la geam, chit ca mi-e frica de inaltimi (si in viata reala :]) totusi e o priveliste superba.

  Atunci am decolat am dat drumul la muzica, bagand-umi castile in urechi, adormind.

"Eram pe o pajiste, langa mine era Moon, lupoaica mea interioara, m-am asezat langa ea gandindu-ma la ceva. Un urlet puternic,gros si infricosator ne scoate din *micul somn*, un lup negru cu varful blanei rosie si semnul soarelui pe partea exterioara a ochiului drept. A venit inspre noi, dar s-a oprit in dreptul lui Moon. Dupa cateva clipe de holbat la cei doi, o umra iese din padure si s-a orit langa mine soptindu-mi senzual: 

Strainul: Draguta, ne vom intalni cat de curand, cat de...."

tata: ALISSIA! ALISSIA! Trezetete, am ajuns!

Issac: Surioara, trezestete!

eu: Ah! Ce s-a intamplat? Unde e umbra...?

Issac: Ai adormit, dar cand am vrut sa te trezim parca erai intr-o transa...

Eu: Am avut un fel de viziune.

Erika: Ce s-a intamplat?

Eu: Pai...*le-am povestit*. 

Toti ramasesera uimiti... Eu: Ramanem in avion, sau plecam la noua noastra casa?? Eu sincer vreau sa imi vad camera.

Au incuvintat si am plecat.

.

.

.

.

.

Bun n-am sa descriu casa fiindca ar fi foarte mult de scris,iar urmatorul capitol va aprea maine sau poimaine.

#455

Suflete PredestinateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum