Cuvinte fermecate - VI

115 36 13
                                    

Visul mi s-a îndeplinit și la mine ai venit. Două cuvinte am schimbat, dar a fost suficient. Nici nu-mi doream mai mult. Căci, cel mai probabil, m-aș fi pierdut. Nu că nu aș fi de mult...

Am observat timiditatea ta, ceea ce m-a făcut să zâmbesc. E prima dată când obrajii ți se înroșesc. E prima dată când ți-ai pierdut cuvintele. Nu știu de ce, dar asta mã face fericit.

Mi-ai reîncărcat bateriile și mi-ai dat un imens impuls. Sãrutul tău pe obaz, m-a surprins cel mai tare, dar am înțeles prea mult prin acest gest. Vezi, uneori nu este nevoie de cuvinte ca sã spui ce simți. E suficient un simplu gest și totul devine un înțeles.

Am fost dezamăgit când ai fugit. De parcă te-aș fi rãnit. Dar mi-am dat seama de ceva: totul este nou în viața ta.

Nu te așteptai la asta.

Știu, nici eu și totuși, te iubesc! Uite, în sfârșit mi-am făcut curaj și am recunoscut în fața ta, intensitatea sentimentelor mele pentru tine. Te iubesc cum n-am iubit pe nimeni pânã acum. Te iubesc mai presus de tot, mai presus de nori și stele, mai presus de gândurile mele.

Te iubesc ființa rațiunii mele!

Gata, m-am săturat! Nu de tine, de mine și această timiditate ce o resimt când vine vorba de cuvinte! Am să iau inițiativă, ai să vezi! Pentru tine, merită să fac asta. Iar faptul că ai fãcut un pas spre mine, mi-a dat curajul necesar să pot merge mai departe cu gândurile ce zac în mine.

Așa că, scumpa mea, te rog să nu îți fie frică! Nu am să te rănesc, nu am cum, te iubesc prea mult! Ceea ce vreau să-ți spun, e că te aștept mâine, la umbra copacului unde fugi mereu când nu ești bine.

Acolo unde ți-ai consumat toată tristețea și toate frustrările. Acolo unde pământul uscat, ți-a înghițit toate lacrimile. Vreau ca acel loc care ți-a fost martor la tot trecutul tău, să fie martor la ceea ce vreau sã fac.

Nu te speria, nu te cer în cãsătorie și nu dorința lipsește, ci vârsta prea timpurie. Dacã ar fi după mine, te-aș duce chiar acum în fața altarului, dar nu pot să fac asta, nu încă. Va veni și vremea aceasta, sunt sigur de asta. Până atunci, vreau să-ți las o întrebare, iar rãspunsul ei, va fi prin gestul pe care îl vei face.

Răspunsul ei, va depinde de prezența ta de mâine sau bine, de absența ta.

Vrei să fii iubita mea?

Cuvinte fermecateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum