Cuvinte fermecate

Un fel de sfârșit

Am știu din prima clipă, că ai să-mi fii regină. Atunci când te-ai uitat la mine de pe aceea bancă din parc, ascunsă în gluga hainei și părând atât de fragilă. Am știut din primele secunde că acei ochi ciudați, îmi vor da lumea peste cap. Și am fost încăpățânat, sentimentele le-am acceptat.

Ai continuat ușor, în calea mea să apari. Nu am știut ce vrei, încât de mine te iei. Te-ai legat fără să ști și ai ajuns regina inimii. O inimă ce nu era pregătită să iubească și totuși te-a făcut aleasă.

Nu știam ce înseamnă să redai o șansă, însă atunci când ai apărut în a mea casă și m-ai privit ca prin tranșă, am crezut că viața mea va fi ștearsă. M-ai ignorat cu zilele, până am venit la tine. Nu m-ai vrut înapoi și sincer, nici eu, dar m-ai ascultat și ai mai dat o șansă la ceea ce eram, cândva, noi.

Ai colorat întreaga viață și acum știu de ce te vreau mireasă.

M-ai încântat în fiecare zi cu mireasma ta celeastă. Îți aduci aminte cum am venit la geamul tău, încercând să fac pe eroul. Am vrut să-ți când o serenadă, dar mai trezit cu o piatră în țeastă. Dar totuși, a fost o experiență frumoasă. Îți aduci aminte cum ai venit la tipa aceea, ce mai avea puțin și urca pe mine? Ai prins-o de tricou și aproape că ai izbit-o de sol. Mi-ai arătat încă o dată că tu-mi ești aleasă.

Sau atunci când am câștigat meciul acela de fotbal și au venit atât de multe tipe pe mine, încât nu mai reușeam să respir. Le-ai îndepărtat pe toate, cu un simplu sărut pe buze. A fost cel mai dulce sărut al nostru.

Atunci când ai devenit iubita mea, îți era atât de rușine de ceea ce vor spune ceilalți, încât ai preferat să ținem totul ascuns pentru câteva săptămâni bune. Nu ți-a păsat ce îți vor spune ție, te îngrijorai că se vor lua de mine. Dar ai omis un lucru, iubire, eram înnebunit după tine și orice mi-ar fi spus, nu-mi păsa niciunde.

M-ai făcut cel mai fericit băiat din lume, că îți atingeam a tale buze. Te-am făcut să zâmbești exact așa cum am visat mereu și am devenit idolul tău. Știi că atunci, în trecut, pe când eram doar un anonim, ți-am promis că voi fi doar al tău. Și am fost, sufletul meu, iar atunci când mi-ai dat acceptul tău, ai devenit universul meu.

Anul s-a terminat, iar drumurile noastre s-au depărtat, atât de tare, încât ai ales o altă cale departe de brațele mele. Și nu te-am condamnat, era tot ce ai visat. Ai plecat la mii de kilometri de mine și m-ai lăsat în a mea agonie. M-am scufundat în lucruri nu prea frumoase și totuși, ai rămas în aceeași parte. Acea parte a inimii mele, ce nu a vrut să te dea uitării. Ai rămas la fel de importantă, ca atunci când te-am văzut prima dată.

Iubirea adevărată, nu se uită niciodată!

Anii au trecut și acasă ai venit. Acasă, ce bine sună acest cuvânt iubito, însă abia mai târziu mi-am dat seama de sensul lui. Erai atât de fericită că ai reușit să absolvezi la facultatea pe care ai iubito dintotdeauna, încât radiai. Emanai lumină peste tot în jurul tău. Revederea noastă nu a fost ca în filme și nici nu am resimțit iubirea imediat. Erai pe trotuar, cu două pungi pline de cumpărături în mână și cu cealaltă te chinuiai să răspunzi la telefon. Când am oprit mașina în dreptul tău, nici nu m-ai recunoscut.

Știu iubito, eram schimbat, dar nici tu nu erai de ignorat.

Ai crezut că vreau să te agăț făcând pe bunul samaritean, când de fapt, eu doar te ajutam. Ai acceptat cu greu să urci în mașină și tăcerea a fost cumplită. Deși nu înțelegeam de ce, te-am lăsat în pace. Când am virat pe strada ta, m-ai întrebat agitată de unde știu unde locuiești, pentru că nu mi-ai spus asta. Abia atunci, iubito, ți-am spus cine sunt cu adevărat. Ai rămas surprinsă și chiar și după ce am oprit mașina, mă priveai uimită. Știu, nu te așteptai să mă vezi!

Ceea ce tu nu știai, era faptul că eram doar în trecere la ai mei, aveam cantonament cu echipa națională și trebuia să plec a doua zi. Nu te-am mai văzut după aceea, nici nu aveam cum, eu eram plecat, iar tu abia ai ajuns. De îndată ce am scăpat de meci, am luat mașina și am condus trei ori numai ca să ajung la casa părinților mei, situată la doar trei sute de metrii de casa părinților tăi. Mama a fost cea mai surprinsă, mai ales că aveam obiceiul să-i vizitez o dată pe lună și acum, deja era a doua vizită.

Am stat mai mult cu ochii pe geam, în speranța că te voi vedea. Și nu a fost în zadar, dar când ai apărut, mi s-a întunecat privirea văzându-te în compania lui. Am simțit cu sângele îmi clocotea în vene și abia m-am abținut să nu ies la voi în stradă.

În acea clipă am știu, că eu n-aveam să te uit și că te iubeam prea mult.

A doua zi, mi-am făcut curaj și am venit de am bătut la ușa părinților tăi. Erau atât de surprinși să mă vadă, încât nici nu știau ce să-mi spună. Dar nimic nu s-a comparat cu șocul de pe fața ta.

Când m-am ridicat de pe canapea și ți-am luat mâinile între ale mele, când am început să-i spun tatălui tău despre intențiile mele în privința ta, când ai început să dai drumul lacrimilor, am știut că ai fost, ești, și vei fii mereu a mea.

Ești viața mea, iubito, chiar și acum după atâta timp! Tu și fiica noastră, sunteți cele mai importante persoane din viața mea!

Vă iubesc la infinit și dincolo de el!