Nanny, maid, chef, masseur or...

Capitolul 18 - Eu cred că-i gay!

Mirosul bolnăvicios de medicamente se plimba prin aer, în timp ce oameni în halate albe cotrobăiau pe holurile spitalului în căutarea a noi victime. Pe patul alb al camerei treisprezece, fata ce, cu o seară în urmă, a întâlnit monstruleţii din cimitir, stătea, aşteptând nişte explicaţii clare de la persoanele din cameră.

- Voi sunteţi nebuni de-a dreptul? strigă în şoaptă, după ce medicul părăsi camera.

- Scuze, nu credeam c-o să leşini!

- Hai nu fi supărată, le-ai oferit nişte cadre, de m-a făcut pe mine curioasă, adăugă fata ce stătea pe canapea, alături de prietenul ei.

- Alexis, ţine-ţi gura! mârâi fata, supărată. Matt, pot să ştiu şi eu la ce te-ai gândit? De la Alexis mă aşteptam, dar de la tine? Şi, tu, Livius....

Nu-şi găsea cuvintele. Deşi ştia prea bine că zombii nu există, era supărată pe ea că a căzut în asemeanea capcană. Voia să dea vina pe cei din cameră, poate aşa reuşea să-şi mai ascundă din ruşine.

- Hai, mă, surioară, că n-a fost aşa rău!

Fata se întoarse către fratele său, privindu-l, gata, gata să-l omoare. Acesta îşi lipise buzele, trăgând-o pe fata de lângă el afară din salon. Alexis şi Alexander îi urmară, pentru a nu fi următoarea ţintă a "bolnăvioarei". Geo îi aştepta afară, nerăbdătoare.

- Eşti bine? o întrebă Matt, încercând să schimbe subiectul, dar în zadar.

- Da, tocmai zburdam pe un câmp cu flori, alături de inorogul meu cel roz, îi răspunse fata ironică. Cum crezi că mă simt, cu toate astea? întrebă furioasă, ridicând perfuziile.

Acesta nu răspunse, încercând să se ferească de fata furioasă. Kyra încercă să se liniştească, gândindu-se la momentele de aseară. Îi era ruşine, iar acum că era singură cu Matt în camera de spital, nu avea posibilitatea de-al lua la rost. Era curioasă în legătură cu o chestie. Ce voia să-i spună arătarea aia, înainte să leşine şi cine era de fapt?

- Matt, îşi îndulci vocea, uitându-se la fiinţa care aşteptă să explodeze bomba, cine era ăla de aseară? Ştii tu, arătarea aia care a venit la mine, cântând nu ştiu ce cântec de război?

- Eu, de ce? Sunt un actor grozav, nu? se umflă în pene, uitând o secundă de situaţia în care se afla.

- Bunicel, îi răspunse sinceră fata. Şi ce voiai să spui? Ultima frază..

Începu să se fâstâcească, aseară a avut curaj, dar aici şi acum, era cu totul altceva. Era singur cu ea, iar modul în care se uită la el, cu ochii de căţeluş, îi alunga tot curajul şi-l făcea să arate ca un copilaş mic ce a greşit faţă de mama lui. Fata îl tot împlora, încercând să afle, dar nu putea să scoată nici un cuvânt. Era roşu ca un rac, iar cuvintele i se opreau în gât.

- Matt, îi rostise din nou numele, luându-i faţa în mâini, dacă nu-mi spui, îmi dau demisia!

- Nu, stai, se grăbi, trăngând guri mari de aer în piept. Vrei...

- Continuă, îl îndemnă, văzând că se opri.

- ...să fii soţia mea?

Aştepta un răspuns, privirea căutând ceva pe podea. Îndrăzni să ridice privirea, exact în momentul în care fata îşi deschise buzele să-i dea un răspuns....

- A!Eşti nebună?

- Ce vrei să-ţi fac? Vorbeai prin somn şi salivai după ăla din a unşpea! se răsti prietena adormitei, în apărarea sa.

- Ce ai visat? o întrebă alta.

- Nimic, răspunse, ruşinată, dându-şi seama de ipostaza în care se afla. Scuze!

- Iarăşi salivai după tipul ăla, Mark? Matt? Nu mai ştiu! spuse blondina, întinzându-i un prosop, cu altul ştergând băltoaca de pe podea. Ţi-a căzut cu tronc tâmpitul ăla? E doar un afemeiat, nu ştiu ce vezi la el. Toate umblă după ăsta, de zici că-i un fel de zeu şi el nu dă atenţie nimănui, doar mingii ăleia de fotbal şi coechipierilor săi.

- Are dreptate, o susţinu şatena, căutând pijamale de schimb. Nici pe Kammy, blonda aia oxigenată, n-o bagă în seamă. Şi hai să fim serioşi, ce băiat cu hormonii dansându-i prin cap n-ar saliva după ea, după ce a văzut-o goală în vestiar? După faza aia, înafară de el, toţi fotbaliştii sunt după curul ei.

- Poate aveţi dreptate, dar nu-i vina mea că mă îndrăgostesc de cine nu trebuie, se scuză fata, înhăţând pijamalele uscate.

- Eu cred că-i gay, se trezi blonda a concluziona.

- Madison! ambele fete protestară. 

- Nu uita de afemeiat! adaugă şatena, în timp ce îndrăgostita se schima în pijamelele uscate.

- Hai că exageraţi! Cum poate cineva să fie gay şi afemeiat? Staţi, nu-mi răspundeţi! le opri, dându-şi seama ce prostii puteau spune.

- Kyra, ai nişte gusturi total proaste. Adică, tipul arată mmm...dar nu-mi place deloc comportamentul lui.

- Hai că avem şi mâine timp să vorbim de gay afemeiaţi, le îndemnă Caila pe Madison şi Kyra, arătându-le paturile improvizate de pe podea.