,,Se spune că oricât de neajutorat esti, dacă dai peste un om la fel de amărât ca tine, ajutați-va unul pe altul!,,
Priveam în fața mea trupul copilei de vreo 4 anișori ce zăcea la picioarele mele, în frig și noroi. Un val de milă și tristețe m-a cuprins. Trebuia să fac orice sa ajut acea copilă.
Mi-am lăsat rucsacul pe partea unde se afla iarba curată, fără noroi. Ma aflam într-o câmpie,loc unde am vrut să mă odihnesc și să-mi fac un loc pentru a sta ceva vreme. Tot pășind am dat de o baltă cu noroi unde se afla această copilă. Nu știam a cui e, dacă este de fapt a cuiva, poate este la fel de singură ca și mine sau dacă o caută cineva.
I-am luat trupul înghețat și am pus-o pe loc uscat. I-am dat hainele jos și am căutat în geanta mea unde știam că am un tricou undeva la fund. Am pus tricoul pe ea și i-am pus la brâu cureaua ce o avea la pantalonii murdari. Am lăsat-o acolo și am fugit la râul ce se afla pe la vreo 500 m distanță. Am spălat cât de repede am putut hainele și am fugit la față. Aceasta se afla acum în fund și se uita buimacă in jur.
- Bună micuțo!m-am așezat în genunchi lângă ea.
-Tu cine ești?avea un glas firav.
-Mă numesc Josephine și eram în trecere pe aici și am dat de tine. Erai murdară în noroi și te-am curățat. Ce căutai aici?
-Nu știu, se uită fetița tristă la mine.
-Cum adică?mă încrunt eu.
-Stiu doar că mă cheamă Esmeralda, am aproape 4 ani și am fugit de acasă pentru că mama mea mă batea, iar tata este plecat la servici și vine de trei ori pe an.
Mi se făcuse milă de biata față. Spusesem bine, nici ea nu are o viață fericită, este chinuită,apăsată de frică, frig, tristețe și toate astea la o vârstă foarte fragedă. Nu merita asta!
-Uite, Esmeralda. Și eu am plecat de acasă și mă gândeam să petrec o vreme pe aici. Vrei să mi te alături? Pe chipul copilei apăru un zâmbet slab.
-Mi-ar plăcea.Tu pari să fi o fată bună la suflet.
Da, draga Esmeralda. Bună la suflet, însă ce să vezi?!Până acum nimeni nu mi-a spus asta sau nimeni nu a vrut să stea cu mine.
Așa că am pornit cu fata de mână până am găsit un loc sigur, unde ne-am făcut din multe lemne și frunze un adăpost pentru cel mult trei zile.
După terminarea lui fetița se așeză pe ghiozdanul meu și adormi.Pe chipul ei se citea siguranța și mă bucuram că am putut ajuta un suflet.
-editat
CITEȘTI
Intoxicați în sentimente
Fantasy-În curs de editare- Aceștia suntem noi, vietăți ce se hranesc cu ură și dragoste, care la un moment dat ajung să se intoxice, fie cu ce-i bun, fie cu ce-i rău. Până la urmă ne vom da seama că ambele sunt rele sau mai puțin bune față de ce ne-am im...
