~Chapter 19~

614 56 2
                                    

M-am trezit la spital cu o durere de cap ,Namjoon era lângă mine bandajat tot scriind niste mesaje.

-Cui ii scrii?

-Celor din STIGMA

-Poftim?Astia l-au răpit pe Jimin acum 5 ani

-Știu,eu i-am pus

-Poftim?

-Eu sunt șeful lor,acum le-am dat mesaj sa il învețe minte pe Jimin.

-Poftim?

-Aloo!Casetofon stricat,altceva nu știi sa zici?

-Lasă-l pe Jimin in pace!

-In niciun caz!După tot scandalul asta sigur va ajunge fara degete! XD

Ma dau jos din acel pat,scot repede perfuzia din mâna si ma schimb in hainele mele.Ma uit la Namjoon cu o privire de "Te alerg cu toporul prin tot orașul daca el pateste ceva" si am plecat.

·Biiippp,bipppp,bippp "Persoana apelată nu are căsuță vodafone vox,va rugăm reveniți"

·Biiippp,bipppp,bippp "Persoana apelată nu are căsuță vodafone vox,va rugăm reveniți"

·Biiippp,bipppp,bippp "Persoana apelată nu are căsuță vodafone vox,va rugăm reveniți"

-Haide Jimin!Raspunde!

Arunc telefonul pe undeva prin masina si cobor in fața casei lui.Bat la ușă si nimic,nici tipenie de om,strig de vreo 3 ori,tot nimic.Lovesc cu o piatră un geam ce se sparge ,cioburile căzând in exterior si intru in casă.

Este o liniște mortală,prea mortală după mine.Urc la etaj si intru in camera lui,tot consilierul era negru cu visiniu,chiar si perdelele iar pereții albi.Ursul cel mare ,roz cu o funda rosie la gat de la a 12 a aniversare stătea pe pat,parcă așteptând pe cineva.

Merg sa verific si in baie unde,spre norocul cat si ghinionul meu era Jimin in cada plina cu spuma si petale de trandafiri,cand ma vede obrajii lui prind o nuanta rozalie si încerca sa evite contactul vizual,imi face un semn sa ma alătur lui si mai adauga niste petale.

It's Mine.(yaoi)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum