It's Mine.(yaoi)

~Chapter 22~

_Acasă la Jimin,ora 9_

Ma trezesc cu o durere de cap si mijloc si vreau sa il iau pe Yoongi in brațe dar...

-Yoongi?Unde esti?

  Dau cu ochii de un bilet lăsat pe noptieră in care scria ca trebuia sa plece.

  -Off...de ce?

      Ma imbrac cu o pereche de blugi negrii si o cămașa,merg sa imi vizitez restaurantul pe care il mostenisem.
      Am stat si am discutat cu personalul dar când am vrut sa plec l-am văzut pe Yoongi luând cina,ia sa ma duc putin la el.

-Pofta buna bby!

-Jimin?Ma urmărești?

Se revoltă el ridicându-se in picioare

-Nu,am venit sa vad cum o mai duce restaurantul meu

Zice Jimin punând accent pe "Meu"

-Oh,ok.

      Yoongi vrea sa se așeze dar Jimin se apropie de el si ii șoptește ușor si dornic la ureche "Stiu ca nu ne-am inteles la fel de bine in ultimul timp dar chiar vreau sa ma revansez".
 .    Asa ca hai sa plecam de aici ,după ce a spus asa Jimin il trage pe Yoongi peste el,corpurile lor sunt atât de aproape încât isi simt respirația caldă reciproc.Mâna mica si firava a lui Jimin alunecă ușor pe pieptul lui Yoongi si tot mai jos până la talia blugilor de un alb impecabil pe care ii purta Yoongi ignorând total ca se aflau intr-un restaurant plin cu oameni.
     Încerca sa ii desfacă cureaua dar Yoongi il oprește spunând-ui ca încă are sentimente pentru Namjoon si ca nu este pregătit sa o facă din nou,regreta enorm ce făcuse in cadă,se lăsase dus de val.

-Oh..imi pare rău,nu știam ca asta simți,te voi lasă sa te gândesti...

[Ii multumesc special amicului meu Alex pentru aceste idei,fără el acest capitol ar fi întârziat iar vreo 2_3 zile]