Good vs Bad

Choises

Mă trezesc și mă pregătesc pentru școală. Ce penibil cum mi se schimbă mie viața, de la o fată liberă ajung din nou la ce am fost. Măcar am fost și eu liberă, două săptămâni. Mă îndrept spre casa lui Claire, a trecut atât de mult timp de când nu ne-am mai văzut. Când dau să bat la ușa casei ei...

- Dixia! - spune și îmi sare în brațe -

- Mereu uiți A-ul. - spun și încep să râd -

- Oh, este inutil. - spune continuând să mă strângă tare în brațe -

- Adixia! Mă bucur să te văd, nu te-ai schimbat deloc. - spune mama lui Claire și mă ia în brațe -

- Și eu mă bucur să vă văd Annie. Sper că va plăcut acolo. - spun, iar ea dă din cap negativ -

- Îți va da Claire detalii. Acum grăbiți-vă. - spune Annie și ne zâmbește -

- Doamne cât mă bucur că o să dansăm împreună! - spune Claire și zâmbește încontinuu -

- Da ai putea venii în grupul meu! - spun fericită -

- Grupul tău? - mă întreabă ea și zâmbetul îi dispare de pe față -

- Da! Mă duc astăzi la administrație pentru a depune cererea. - spun în timp ce îmi aranjez șuvița de păr după ureche -

- Poftim?! Și grupul nostru?! 12A îți spune ceva? - exagerează cum are obișnuința -

- Am avut discuția asta ieri. Și până la urmă nu e mare lucru. - spun și îmi dau ochii peste cap -

- Nu e mare lucru? Nu e mare lucru?! - țipă la mine incontrolabil -

- Nu e mare lucru. Serios lucrurile nu mai sunt ca înainte, chimia grupului s-a schimbat. Iar eu cred că merit ceva mai bun. - spun și mă opresc pentru a termina discuția asta înainte de a intra în incinta școlii -

- Înțeleg. - spune scurt, iar eu îi zâmbesc în semn de "mulțumesc" - Dar nu pot face parte din grupul tău. -  continuă, nu o pot obliga, dar totuși mă întristez -

- Înțeleg dacă preferi să fi cu Jackson. - spun, iar ea îmi zâmbește la rândul ei -

- Adix! - îmi aud numele în depărtare, nimeni nu face efortul de al pronunța cum trebuie - Putem vorbii? - mă întreabă BamBam, iar eu îi arunc o privire lui Claire, iar ea dă aprobator din cap și pleacă spre casă -

- Îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat ieri, ar fi trebuit să te susțin și să rămână totul între noi! - spune, iar eu îl privesc cu compasiune -

- E în regulă BamBam, să uităm de asta. - spun, și îl iau în brațe, iar el îmi răspunde la îmbrățișare ușurat -

- Deci, ce vei face în legătură cu dansul? - mă întreabă în timp ce ne îndreptăm încet spre clasele noastre pentru a avea timp de discutat -

- Îmi voi face propriul grup. - spun, iar el se oprește, și mă întorc spre el -

- Adică ne lași baltă cu adevărat? - spune cu o privire tristă, lăsată spre pământ -

- Nu eu vă las baltă, ei m-au lăsat, BamBam. Și chiar e în regulă poți să le spui prietenilor tăi că nu le mai port ranchiună și că vom putea vorbii doar în circumstanțe profesionale. - spun, iar el se uită și mai trist la mine - Trebuie să trec la altceva, să am controlul asupra vieții mele. Nu e nimic în legătură cu voi, ci cu mine. - spun, iar el râde ironic -

- Sună de parcă te-ai despărții de noi. - spune trist -

- Asta încerc să fac. - spun iar zâmbetul lui trist devine doar o expresie neutră - Dar noi vom fi mereu prieteni. - spun și el aprobă fericit -