I need you || Yoonmin

21

Ziua 1

Jimin pov.
Astazi am fost externat din spital. Imi simt corpul amorțit asta din cauza am stat vreo trei luni pe un pat din spital.

Acum eram in masina tatei. Ne îndreptam spre casa deoarece eram obosit si voiam sa dorm. (A/N: mereu m-am intrebat: de ce cand se trezeste cineva din coma, la scurt timp i se spune sa se odihneasca? 😀N-a dormit destul? 😵Ciudad)

"Casa dulce casa!"spun cand intru in casa si ma trântesc pe canapea

Era sa ațipesc acolo daca nu ma trezea mama.

"Jimin puiule, hai sa mananci!"striga mama din bucatarie

M-am ridicat imediat de pe canapea, dar la scurt timp am simtit cum ma cuprinde amețeala si am căzut la loc pe canapea. (A/N: asta mi se intampla mie mai mereu. Mereu uit ca nu trebuie sa ma ridic brusc in picioare daca am stat întinsa in pat 😅😂😶)

Dupa ce mi-am revenit, m-am ridicat -usor de data asta- si m-am îndreptat spre bucatarie.

"Hyung unde e?"intreb eu începând sa mânanc
"Presupun ca este cu băieții..."spune mama punând kimchi la fiecare in farfurie
"Ah..bine..."spun oftând
"Uite fiule...nu te supara. El vrea  sa ii consoleze pe baieti fiindcă nu iti mai aduci aminte de ei..."spune si tata
"Sunt cam distruși.."spune mama oftând

Eu la rândul meu eram suparat. Chestia e ca nu pot sa imi dau seama cine sunt. Nici macar numele lor nu imi spun nimic.

Sper totusi sa imi revin deoarece nu vreau sa ii vad triști.

Dupa ce am terminat de mancat, m-am dus si mi-am facut un dus, mai apoi m-am bagat in pat la culcare.

~Dupa o saptamana~

Tot Jimin pov. 😂
•Ies afara din masina, si stau pe langa mama si tata care descărcau masina. Ma uitam prin jurul meu si zambeam.
Chiar daca imi pare rau ca m-am mutat din Busan, Seul mi se pare un oras frumos.

O aud pe mama cum ma trezeste.
"Jimin dragule! Vino sa isi mananci micul-dejun!"
"M-am dat repede jos din pat si m-am dus sa ma spal pe fata si dinti.

Am coborât jos in pijamalele mele cu ursuleți.

Aveam parul negru si era ciufulit.

"Jimin puiule, esti pregatit de clasa a cincea?"ma intreba tata
"Hmm...nu stiu...cred ca da."spun cam nesigur

"Dragi copii, el este noul vostru coleg. Sper sa va înțelegeți bine si sa fiti bun cu el."spune profesoara zâmbind
"Te rog sa te prezinți."continua aceasta uitându-se cald la mine
"Buna ziua! Numele meu este Park Jimin! Am 11 ani si sper sa devenim prieteni buni!"spun zâmbind

"Buna Jimin! Eu sunt Jungkook!-imi spune un baiat puțin mai înalt decat mine- Eu sunt clasa a patra dar sper sa devenim prieteni!"spune acesta luându-mă in brate
"Buna Kookie! Si eu sper sa devenim prieteni buni!"ii spun ciufulindu-i parul el razand

"Hei! Ai grija!"aud pe cineva cum tipa si apoi sunt luat de talie si dat intr-o parte
"M-Multumesc.."spun rușinat
"Piticot ar trebui sa ai grija pe unde mergi!"imi spune zâmbind un baiat mai înalt si decat mine si decat Kookie
"Da.."ii raspund rușinat
"Esti nou aici?"ma intreaba acesta in timp ce imi luase ghiozdanul si și-l puse pe umăr
"Em...da.."spun rușinat
"O sa te acomodezi repede aici!"ma încurajează el
"Eu sunt Seokjin."imi spune întinzându-mi mana
"Jimin."ii apuc mana in a mea

"Kookie, Mochiii!! Nu mai alergați asa repede!"il auzim pe hyung din spate
"Scuze eomma Jin!"spunem amandoi plecandu-ne capul

"Cine vrea îngheață??"il auzim pe hyung strigând
"Nooooi!!"tip eu si Kookie fugind la eomma Jin~•

Ma trezesc repede la auzul alarmei. Ce a fost asta?? Kookie? Eomma Jin? Ce nai-

"Jimin o sa intarzii la scoala daca nu te grabesti!"o aud pe mama strigându-ma de jos

M-am dat jos din pat si m-am pregatit de scoala.

Din cate am inteles scoala noastra e una cu internat.

~La scoala~

"Poftim bagajul fiule! Sigur te descurci?"ma intreba tata închizând portbagajul
"Da tata!"ii spun razand

"Wow! Ce mai camera!"spun analizând-o

Era o ca era frumoasa si bine amenajată. Erau doua paturi in parti diferite ale camerei. Langa fiecare, pe de-o parte si cealalta erau cate o noptiera cu o vaza pe aceasta.
In mijlocul camerei era un covor alb cu negru si pufos.
In fata paturilor, lipite de perete, erau doua birouri frumoase.
In stânga era o usa maronie fara geam. Era baia.

In dreapta era o alta usa dar neagră. Cand am intrat mi-am dat seama ca e dressingul.

Peretele din stânga era deja plin cu haine si încălțăminte si accesorii. Trebuia sa il umplu si eu pe al meu.

Am iesit din dressing înapoi in camera.

Am tresărit surprins cand am vazut un baiat cum se uita pe geamul care era intre biroul de la dreapta si patul din fata lui.

Acesta m-a observat si s-a intors cu fata la mine. Era putin surprins.

"B-buna..."spun rușinat si fac o plecăciune
"Buna Jimin"imi zâmbește trist acesta

De unde imi stie numele?

~Va urma~

Siii......uitați noul capitol. 🙈😅
Cum e cartea pana acum? 😁

Sa fiti atenți la ce e scris italic si la începutul capitolului. Asa or sa inceapa toate un timp si or sa fie parti scrise italic. 😱🙈🙄💜😁

Va Multumesc ca imi citiți cartea si imi apreciați munca. 🤗😇❤️

P.S: [capitol needitat la fel ca restul si următoarele 😂😂]

Va pupacesc!! 😘😘😘😘😘