Şi JungKook se uita în ochii mei, privirea lui arăta de parcă era obişnuit cu mine, poate fiind că Eun Gi a fost în corpul meu, ne-am îndepărtat imediat unul de altul.
Eu:-Mulțumesc.
JK:-E ok, până la urmă îți sunt dator..
Eu:-de ce?
JK:-ai lăsat-o pe Eun Gi să-ți folosească corpul, până la urmă eu ți-am lăsat urmele alea pe gât, încearcă să le acoperi şi tu.*trăgând puțin de gulerul pe care îl aveam, şi încercând să îl aranjeze încât să nu mi se vadă urmele*
Eu îi dau repede mâna lui JungKook la o parte, simțindu-ma intimidată. De ce face asta? Simte ceva pentru mine?
JK:-oh, scuze, dar trebuie să fac asta in caz că Eun Gi o sa mai fie fantomă şi o să-ți mai ceara corpul.
Aşa e, lui îi place numai de Eun Gi. Pare cam golan JungKook, dar nebun după Eun Gi.
Eu:-Ce te face să crezi că ii voi mai împrumuta corpul? Ştiu să am grijă de mine.
JK:-oh, dar Eun Gi a zis să mă comport frumos şi cu alte fete..
Eu:-Eun Gi, Eun Gi, Eun Gi, de parcă ai fi câinele ei, şi în acelaşi timp eşti atât de draguț că mă faci să ma îndrăgostesc! *țipând la el*
JK:-ohh, multe fete se îndragostesc de mine, nu te simți jenată de ce ai spus.
Eu:-Eu, cred că ai înțeles-o greşit pe Eun Gi, cred că voia să te comporți normal cu alte fete, dar nu urât... *ruşinată*
JK:-ohh, aşa e...
*prezent*
Oh, nu pot să cred că i-am spus asta, cum o să mai dau ochii cu el? Dacă o să o mai fac, o să se mai uite la mine după asta?!
CITEȘTI
Ghost! |SEEN
FanfictionCum te-ai simții atunci când nu vrei să accepți realitatea şi totul se întoarce asupra ta? Cum te-ai simți ca singura persoană pe care o iubeşti să te ignore? sau cel puțin sa crezi tu că o face!
