Capitolul 5

206 55 10
                                    

  Nu știu cum ar trebui să reacționez, ce să simt sau ce să fac.
 Mă simt goală si de parcă lipsită de gânduri.
I-aș răspunde, însă nu știu ce.Inimă mea este incă la el.Îmi pare sincer mie rău că s-a despãrtit așa de mine.
Deseori mă gândesc că comportamentul lui de atunci sigur a avut o explicație, și că toate acele vorbe au fost spuse cu un scop.
Vreau să aflu mai multe.
Sau doar să îl văd...

Iubire și obsesie el a devenit,
Rădeam la nesfârșit
Când cu un deget mă gâdila pe gât.
Mâna lui fină adesea îmi aluneca
Mangaindu-mi încet glezna.
Fiori el îmi trezea
Când la ureche îmi șoptea că mă iubea.
A fost cândva un zeu
Pe care îl considerăm pe veci al meu.
Am crezut că în doi o să fim
Și la greu să ne sprijinim.
Durerea pe care mi-a provocat-o
Tot nu a fost de ajuns.
În stele el îmi citea
Flăcări și gheață el unea
Totul era în inima mea.

    Toată noaptea nu am putut dormi.
M-am tot gândit la el.Nu știu ce motiv ar avea că să îmi scrie.Este ora 1:34 și telefonul îmi vibrează din nou.
Alt mesaj de la el:,,Știu că poate nu e firesc că ți-am scris,însă vreau să te vad".
Pff, ce rău poate să fie.Mă lăsat așa, dintr-o data iar acum iar vrea să mă zvârcolească.În mod normal dacă aș fi fost cu mai multă ,,înțelepciune" nu aș accepta această revedere, însă au rămas multe lucuri nespuse.

Prin ochii luiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum