Dragă Luke,
Astăzi ne-am întâlnit din nou în parc.Dacă mă duceam la magazin mă întâlneam cu tine, dacă duceam gunoiul dădeam peste tine...parcă destinul ne vrea împreună.
Din greşeală am dat peste tine.M-ai oprit când am vrut să plec şi am vorbit pe tema despărțirii noastre.Din vorbit calm am ajuns să ţipăm unul la altul.
Cel mai tare m-a durut când mi-ai spus că sunt un nimic şi că nu ar trebui să exist adică să mă sinucid.Am plecat de lângă tine fugind, intrând în casă aşezându-mă pe jos începând să plâng...îmi urăsc viaţa!
Dacă asta vreţi asta am să fac...am să mă sinucid şi de data asta nu mă va mai opri nimeni...
CITEȘTI
Prietenă cu singurătatea//Luke Hemmings
FanfictionDe ce sunt singură? Toată lumea mă urăște înafară de mama...Sunt bătaia de joc a tuturor! Până când?