- Felicitări ! Aveți o fetiță sănătoasă. Doctorul a lăsat-o pe mamă să își îmbrățișeze bebelușul. A apucat mânuța firavă întra-sa, curtându-i tot brațul cu o mângâiere delicată.
Fusese cel mai liniștit copil la naștere. Doctorii au propus chiar și niște analize, pentru a se asigura că totul e în regulă.
Însă părea atât de energică, încât micuțul trup se zvârcolea dintr-o parte într-alta. Soții Miller și-au dorit dintotdeauna un copil. Norocul le-a surâs în sfârșit, după lungi încercări eșuate. Primele dar și ultimele țipete pe care le-a scos, au prins tonalitate fix la ora douăsprezece noaptea. Ziua a șasea, luna iunie, anul 2006 aveau să-i prescrie un nou destin micuței Kayla , numele pe care i l-a ales mama ei.
Când copilul a fost dus în camera de maternitate, el și-a făcut apariția. Ghearele sale ascuțite i-au atins pielea feței, lăsându-i o zgârietură firava de-a lungul frunții. Brusc ochii fetiței s-au deschis larg, fiind ațintiți asupra lui.
- Ești a mea , i-a șoptit la ureche. Așa ți-a fost scris, să îmi aparții.
A luat copilul în brațe, și cu ghearele sale i-a desfăcut ușor scutecul alb în care era înfășurat micuțul trup. Cu unghiile sale ascuțite i-a zgâriat pielea fetiței, până când sângele s-a scurs din rană. I-a mânjit pielea albă ca laptele cu sângele proaspăt vărsat, pentru a-i desena pe piept semnul său. Acel semnul desemna posesia, influența pe care el o avea asupra copilului.
Desenul era intact, ca un tatuaj permanent pe pielea fetiței. Dar ca prin magie, el l-a făcut să dispară, ca și când pielea ar fi absorbit sângele pierdut, ca un deșert însetat, ca o picătură de ploaie scursă pe pământul uscat și arzător.
- Oh, scumpul meu prunc. Voi avea grijă să îți amintesc mereu cine ești cu adevărat. Oricât vei încerca, nu îți vei putea evita adevărata ta latură. Ești fiica mea, și doar a mea. Copilul nu a scos niciun cuvânt, urmărindu-i fiecare gest cu ochii săi micuți, fiind parcă vrăjit de puterea pe care el o avea asupra sa. Kayla a căzut într-un somn profund, iar el a dispărut la fel de repede și la fel de neprevăzut cum a apărut.
Anul 2023 – prezentul
Simțeam razele fierbinți ale soarelui cum pătrund prin draperiile trase, lenevind pe pielea obrajilor mei. Îmi plăcea să mă alint în fiecare dimineață, zăbovind în pat pentru încă cinci minute. Mereu m-am întrebat cum ar fi fost viața mea dacă m-aș fi născut într-o altă familie și pentru o zi să fi fost altcineva. Oare aș putea să conviețuiesc într-un alt mediu ? Poate mai puțin călduros decat dulcele meu cămin pe care l-am construit împreună cu ai mei, doar noi trei. Eram mai mult decât recunoscătoare pentru ce aveam. Părinții mei sunt niște oameni minunați, care mi-au oferit o educație bună și iubire din plin.
Am deschis ochii în cele din urmă, aruncând pătura de o parte. Mama mă aștepta jos cu micul dejun pregătit și aș putea să pariez pe 10 dolari că mi-a făcut clătite. Era o tradiție pe care numai ea o săvârșea an de an. Înainte de ziua mea de naștere, avea grijă să îmi facă toate poftele și de asemenea știam că nu mai are răbdare până mâine și că aveam să îmi primesc cadoul chiar azi. În bucătărie plutea dulcele miros de clătite cu vanilie și afine. Am adulmecat numaidecât sursa, dar mama nu era înăuntru iar pe aragaz fumega in tigaie o clătită irosită.
- Hei, mama. Pot să iau o clătită la pachet ? Am cam întârziat și nu cred că pot rămâne la masă. Nici urma de ea. Am oprit focul și am înfulecat in graba o clătită, dând rapid pe gât și un pahar de suc de portocale. Poate era in grădina cu flori. De cele mai multe ori o găseam acolo, admirându-și plantația, zăbovind îngândurată cu o ceașcă de ceai în mână. Înainte sa ies pe ușa din spatele casei, am auzit soneria din față. M-am grăbit sa răspund, dar oricine ar fi fost plecase deja, lăsând in urma sa un pachet pe covorașul de la intrare. Pe cutia de carton scria mare cu marker-ul numele meu. Am rupt lipiciul numaidecât, curioasă de fel și gândindu-mă că ai mei m-au lăsat pe mine de aceasta data sa imi descopăr cadoul. Înăuntrul cutiei se afla o fotografie și un iepuraș de pluș al cărui ochi era rupt, lipsa acestuia fiind marcată cu o cusătura in forma de "X".
Fotografia înfățișa o sală de spital, cred ca mai exact zona nou-născuților. Iepurașul îmi părea teribil de cunoscut, dar nu înțelegeam ce fel de cadou este ăsta sau poate mi-a fost livrat un colet greșit. Dar numele meu scris pe cutie încă imi crea suspiciuni.
