Destinul Lunei Supreme

Cap 33 ( Respingerea )

Adolfo: Iubi-bubi ce ?? spune el confuz.

Jeon: Repede uiți cum ne petreceam nopțile, dar eu nu am uitat nimic !!

      Îi spune lu' Ariana care a rămas stană de piatră, Jeon se obține cu greu să nu râdă, Adolfo scoate fum pe nări de la nervi, iar eu aproape mă tăvălesc pe jos de râs.

Adolfo: Ți se pare amuzant ?! îmi spune nervos.

Eu: Da !!

Adolfo: Să vedem dacă asta ți se pare amuzant !! Eu Adolfo Moon te resping pe tine Ariana... !!

Eu: Ce crezi că faci, ești nebun ?? mă răstesc la el cu vocea de Luna Supremă, el oprindu-se imediat din vorbit.

        Observ că băieți au rămas uimiți din cauza fratelui mei, Jeon nu mai râde acuma stând serios.

Adolfo: Da, am înebunit din cauza panaramei de Ariana Aderson, ma înșelat cu fetița aia de Jungkook, cine știe câți au mai fost înainte lui !! spune cuvintele cu ură.

      Mă uit la prietena mea care stă pe canapea singură cu lacrimi în ochi, cuvintele lui au fost ca un pumnal pentru inima ei, Adolfo când ma făcut curvă simțeam cum sufletul meu se sparge în mii de bucățele, nici nu vreau să știu ce e acuma în interiorul ei.

Eu: Ariana nu te-a înșelat cu nimeni !!

Adolfo: Nu îți mai apăra prietena !!

Eu: Nu o apăr, spun adevăru !!

Adolfo: Adică tu spui adevăru, iar Jungkook minte !!

Jeon: Da !! se bagă el

Adolfo: Cee ?! spune confuz.

Jeon: Tot ce am spus nu e adevărat, am mințit, era o glumă !!

Adolfo: O glumă, tu îți bați joc de mine, era să îmi resping perechea din cauza ta !!

Ari: Modul tău de gândire despre mine e înfiorător !!

       Îi spune apropiindu-se de el, acuma stând față în față.

Eu: Băieți vorbim mai târziu !! le spun, apoi închid laptopu și îl pun pe masă.

Adolfo: Iubito îmi pare rău, eram orbit de furie și gelozie !!

Ari: Asta nu înseamnă că trebuie să arunci vorbe la întâmplare despre mine !! țipa la el.

Adolfo: Scuze !!

Ari: Nu te ajută scuzele deloc !!

Adolfo: Îmi pare rău bine, nu gândeam când am spus cuvintele acelea !!

Ari: Atunci nici eu nu gândesc când voi spune cuvintele astea !!

Adolfo: Ce cuvinte ?! spune speriat.

Ari: Eu Ariana Aderson te resping pe tine Adolfo Moon pe o perioadă nedeterminată de timp ca suflet pereche !!

     Odată ce i-a spus cuvintele de respingere Adolfo a urlat cât a putut de tare. În urlet și-a pus toate sentimentele, urletu ma afectat atât de tare în cat am cazut pe jos din cauza durerii și se pare că a afectat membri haitei pentru că afară se aude cum scheună de durere.

Eiran: Ce naiba se întâmplă aici ?! spune venind pe ușă respirând repede din cauza alergatului.

Eu: Ariana la respins pe Adolfo pentru o perioadă !!

Mark: Ade ce ai pățit ?! spune panicat venind spre mine.

Eu: Fac exerciții nu se vede, doar nu crezi că sunt întinsă pe jos din cauza lui Adolfo pentru că a scos cel mai îngrozitor urlet pe care l-am auzit în viața mea, iar urechile mele nu au suportat așa că sau gândit să sângereze puțin !! îi spun eu ironică.

Mark: Trebuia să pui ceva pe jos dacă vrei să faci exerciții !!

Eu: Fix asta e problema mea acuma !! îi spun eu în timp ce mă ridic de pe jos, ar trebuii să notez undeva că Mark nu știe ce e aia ironie.

     Pe ușă au intrat părinți mei.

Adolfo: De ce ai făcut asta ?! îi spune fără voce.
   
      Cred și eu că nu are voce la ce urlet a scos.

Ari: Ca să vezi ce fel este să suferi !!

Adolfo: Acceptă-mă din nou !!

Ari: Nu !!

Adolfo: Ariana !!

Ari: Dovedește că mă iubești cu adevărat și o să mă crezi pe mine mereu !!

Adolfo: Așa voi face !! apoi pleacă în camera lui.

Mama: Adelais du-te în camera ta cu Ariana !!

Eu: Bine !!

       O i-au pe Ariana și merg la mine în cameră, sper să revină la normal situația asta, nu suport să îmi văd fratele și prietena suferind.

Ari: Am făcut o greșeală imensă, nu ?!  îmi spune fără vlagă.

Eu: Să fiu sinceră da !!

Ari: Mă va ierta vreodată ?!

Eu: Nu cred că e supărat pe tine ci puțin dezăgit nu cred că se aștepta la asta !!

Ari: Nici eu !! spune încet.

Eu: Du-te să îți faci un duș, după ne punem la culcare !!

Ari: Ok !! apoi merge ca un zombi până la baie.

        Merg în cameră la Adolfo, și îl găsesc stând pe pat ghemuit cu pătura până peste cap, merg ușor și îi trag pătura ca să îl pot vedea, dar și-o trage la loc.

Adolfo: Pleacă !!

Eu: Nu vrei să vorbim ?!

Adolfo: Nu, acu' pleacă mai repede din camera mea !! îmi spune pe un ton răutăcios.

      Mă ridic din pat, apoi mă duc până la ușă încet spunând:

Eu: Atunci nu te voi ajuta să te împaci cu Ariana !! după încep să număr.
 

     3    2   1.

Adolfo: Cum vei face asta ?! spune ridicându-se imediat în șezut.

Eu: Voi face în așa fel încât ca Ariana să te accepte din nou, dar trebuie să mă ajuți și tu pentru că nu voi putea face asta singură !!

Adolfo: Bine !!

Eu: Mâine ne punem planu în aplicare așa că vreau cel mai frumos mic dejun pentru ea mâine dimineață, da mi-l faci și mie, da ?!

Adolfo: Se poate să nu îți fac surioară !! spune cu un zâmbet chinuit pe față.

Eu: Adevărat frățioare !!

Adolfo: Noapte bună !!

Eu: Noapte bună !!

          Apoi plec în camera mea. Ariana se pare că a adormit deja, îmi i-au pijamalele din valiză, după fac un duș repede și mă pun la culcare, mâine va fi o zi lungă presupun.

  A dat domnu să postez și eu.😆😆😆