Capitolul6: Cersesc sau fur?

59 7 0
                                    

Am vorbit cu Jake foarte mult despre multe chestii, e interesant, si amuzant, si cred ca ma îndrăgostesc... Da! Asa e! Ma îndrăgostesc! Dar nu pot sa ma îndrăgostesc.

Am vorbit ore in sir despre multe lucruri. Avem multe in comun, am aflat ca si el fumează, ca are părinți groaznici, ca mai are trei frați pe care ii Iubește foarte mult... Ma înțelege, si il inteleg. Se făcuse deja ora 23:30.

- Trebuie sa plec, altfel ma cert cu tata... Spune el trist.

- Cat e ceasul?

- E unșpe jumate.

- Ok, mâine esti aici?

- Normal, ne vedem mâine.

A plecat. Ii puteam observa spatele. Era îmbrăcat in negru, avea parul scurt, cu o frizură interesantă, avea mâinile in buzunarele de la geaca de piele si mergea lent cu capul plecat. Dupa câțiva pași Făcuți se opreste.

Nu era la o distanță foarte mare de bancuta pe care stăteam. Si-a întors capul pe o parte, in asa fel încât ii vedeam doar un ochi. Privea asfaltul. Era roșu in obraji. Ce are de gând sa faca?

- Tu.... Imi dai numărul tau de telefon?

- O sa ti-l dau mâine cu siguranță.

- Ok, mâine dimineața la ora 10:00 sunt aici.

Atunci chiar a plecat. Trebuia sa fac rost de un telefon... Al meu e acasa.... Adica nu e acasa, pentru ca aia nu mai e casa mea. Nu aveam nici bani, nu stiu ce sa fac. M-am întins pe bancuta. Pielea mea a facut contact cu lemnul rece, asa ca mi-am arcuit spatele. Priveam putinele stele printre frunzele pomilor uscati. Singura mea sursa de lumina era un felinar. O briza ușoară imi mângâie pielea, imi era frig. M-am ghemuit si am adormit.

M-am trezit fix cand soarele rasarea, dar am vut o surpriza. O silueta înalta cu o pălărie ciudata stătea fix in fata mea privindu-ma cu atenție. Ce vrea?

Vedeam in ceata, am clipit de cateva ori, si apoi am vazut. Era un polițist! Imediat cum mi-am dat seama am fugit cat de tare am putut. Ii puteam auzi pasii. Era mult mai rapid ca mine. Am început sa alerg mai repede. Ma uitam in stânga si in dreapta. In timp ce alergam, am vazut o mulțime de oameni. Am decis sa ma pierd printre ei. Am intrat in mulțime, si imediat am vazut o gaura sub o scara. M-am ascuns acolo, si nu dupa mult timp am vazut picioarele politustului. Se apropria de scara, dar nu si-a dat seama ca eram acolo. A plecat, sa ma caute, cred. Am astept cateva minute bune, dupa care am iesit, era multă lume. Am oprit pe cineva sa-mi spună cat e ceasul.

- Nu va suparati, cat e ora?

- Este ora 06:35.

- Asa devreme?! Si atunci ce-i cu aglomerata asta?

- Cum? Tu nu sti? Azi e vineri!

- Si.. Întreb eu plictisita.

- E târg!

- Multumesc!

Asa deci, e târg azi... Am ocazia sa fac rost de un telefon.

Am nimerit la o taraba plină cu telefoane ieftine si un vânzător idiot. A fost foarte usor pentru mine sa iau un telefon pe care știam cat de cat sa umblu. L-am luat repede, si m-am facut nevazuta.

Dar ce fac fara cartela..? Acum trebuie sa cersesc?

Ei bine, 5 € nu e mult pentru o cartela... Asa ca am început sa cersesc..

Am stat ceva sa strâng banii, astia, Off doamne, acum ii inteleg pe săracii cersetori. M-am dus la un magazin si am cerut o cartela. Era defapt 4.50€ .. Mi-am luat si o acadea, ce sa mai fac cu 50 de cenți?

O alta problema, încărcător? Dar stai, unde il încarc? A, da! Exista baruri, dar cum fac rost de încărcător? Hmmm, am o idee, si da cred ca stiti, o sa-l fur, dăă, e distractiv, o sa încerc sa fur si din buzunare, de ce nu...

Am intrat in târg si am căutat o taraba cu chestii de genul. Mi-a luat ceva, dar totuși, am găsit-o.

- Ce încărcător se potriveste la telefonul asta ? Si i-am arătat telefonul. Se pare ca nu vorbea engleză, mi-a arătat care era, si cat costa. 15€. Nu am de gând sa cersesc iar, o sa intârzi la întâlnire, stai, cat e ceasul? M-am uitat la telefon. Era deja 09:45. O doamne! In 15 minute trebuie sa fiu in parc. M-am grăbit si cand era ingramadeala mai mare l-am luat repede si am plecat. As putea sa ma obișnuiesc cu ,, furatul" . Începe sa imi placa viața mea, daca ma gândesc mai bine, sinuciderea nu e o soluție.

Am ajuns in parc in graba. Ma uitam peste tot. Nici urma de Jake. Am așteptat inca ceva timp sperând ca o sa apară. Deodată cineva imi pune mâinile pe ochi.

M-am întors, era Jake! S-a Așezat langa mine cu o foaie si un pix gata sa noteze. I-am dat numărul si m-a trecut in telefon in felul următor ; Evelinne❤️. Cat de drăguț!

_____________________

HEI, SPER CA VA PLACE, PUPICIIIIIIII

Darkest TimeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum