No lies between us

57

@@Jasmine@@
   Ce îmi place zâmbetul ei. Nu îl vad prea des. Îmi amintesc primele dimineți când știam la ce timp ajunge, am urmarit-o sa ii găsesc clasa. Mi-a luat ceva. Apoi am aflat ca e deșteaptă. Foarte deșteaptă, era in cea mai grea clasa. Avem noi abilitați de reținere , dar doar cei deștepți cu adevarat sunt in clasele alea. Puteam fi cu ea...,doar dacă as fi învățat mai mult, doar dacă as fi știut.As fi fost cu Katarina și Brook...Brook... simt o durere in burta de fiecare data când o vad sau vorbește cu mine...chiar și după. Oare asta e renumitul sentiment? Fluturi in stomac. Asta e!
Nu i-am mai simțit pana acum. Mi se face pielea găina când ma gândesc la ea. E atât de.. grozava din orice punct de vedere."Nu poți explica și nici nu poi controla de cine te îndrăgostești."Nu e mereu un lucru bun sa te îndrăgostești... e greu sa ma apropii de ea.Macar a acceptat. Trebuie sa fiu fericita ca am șansa sa fiu și sa vorbesc cu ea...

-tocmai m-a lăsat de mâna. Eram cu ea in campus. Ne îndreptat spre cinema.O sa fiu lângă ea...timp de câteva ore. Îmi bubuie inima când ma găsesc. S-a uitat la mine.
—Nu știu ce am avut azi!!
—Hai grăbește-te.
—Acum!
   E ciudat sa vorbesc cu ea. Ma simt scufundată. E greu sa rostesc orice...
—Ești ok?
—Da , desigur, mai bine ca niciodata. Am zis eu stânjenită și mi-am dat parul după ureche. Ea și-a pus mâna in parul meu și l-a strâns pentru câteva secunde.
—Mereu am vrut sa fac asta. Ai un par drăguț.
    M-am roșit și m-am uitat incremenita in jur.
—Mersi ...~cred~
    Ne-am luat biletele și am intrat. Eram exact lângă ea. Brațele ni se atingeau. Era calda fața de pielea mea de vampir. Erau reclame...Încă vreo juma de ora..
—Mi-au lipsit filmele , sincer. El...nu petrecea timp cu mine, abia știa ce-mi place și ce nu.De parca ii pasa. (A bufnit ea)Sunt patetica. (Și-a pus mâinile pe față.Cred ca plânge o mama masii.)
—Hei. I-am făcut eu semn.
   Ea s-a uitat la mine cu ochii lacrimati.
—Dai o impresie atât de puternica încât e ciudat sa te vad asa , dar ești frumoasa și nu merita sa plângi pentru el.
    CE TOCMAI AM ZISSSS???
    Și-a șters lacrimile și avea nasul rosu. Eu am scos un pachet de șervețele și i l-am dat.
—Mulțumesc... mulțumesc...
—Nu trebuie, sincer.
—Nu am nici o singura prietena apropiată și par puternica , dar nimeni nu se apropie de mine cât sa îmi fie cu adevărat prieten. Nu știam ca ești atât de drăguța. Trebuia sa fiu mai drăguța cu tine.
—Ce? Nuuu. Serios. Nu sunt asa cu toată lumea...
   Am zis eu uitându-ma intr-o parte.
—Ce vrei sa spu-  a zis ea și a fost întreruptă de film.
   Ea se uita confuza și cu ochii sclipitori la mine apoi sunetul tare al boxelor a cuprins încăperea , iar imaginea sclipitoare i-a atras atenția. Când i-am mai prins privirea am zâmbit simplu și nu i-am dat nicio explicație.
   Nu m-am putut concentra la film aproape deloc . Brook era lângă mine. Fața ii strălucea încet de la lumina ecranului , iar parul negru și scurt ii lucea. Mama...ce frumoasa e... ea s-a uitat la mine și eu mi-am dus privirea la ecran.
Mi-a făcut semn cu mâna sa ma uit la ea și sa vin mai aproape. Când s-a întins spre mine s-a îndreptat spre buzele mele....m-am roșit și panicat...